Ne apărăm copiii | Cum a argumentat o procuroare din Caracal clasarea cazului șoferului acuzat că pipăie elevele: „Atinsul copiilor pe sâni, pe fese și pe picioare nu este prevăzut de legea penală”

Libertatea v-a prezentat cazul Alexandrei Barbu, o fetiță de 13 ani, dintr-un sat de lângă Caracal, care a povestit familiei că a fost agresată sexual de șoferul microbuzului școlar, apoi, susținută de părinți, a depus plângere. Când un copil semnalează că se află în pericol, instituțiile statului ar trebui să reacționeze, transformându-se în scut între minor și posibilul agresor.

Alexandra și familia ei au avut parte de reacția inversă. De la polițiștii din comună și până la procuroarea Mariana Măceșeanu, care a instrumentat cazul, autoritățile au făcut totul pentru a descuraja “partea vătămată“. Ca să folosim un termen din legislația de specialitate, intervențiile lor n-au făcut decât să revictimizeze copilul.

Încă de acum cinci luni, după ce fetița i-a povestit incidentul cu șoferul, mama Alexandrei, Aura Barbu, le-a solicitat polițiștilor din comuna Dobrun emiterea unui ordin de restricție.

Ordinele de restricție se emit, de la sfârșitul anului trecut, și pe loc, de către polițiști, fără a mai aștepta decizia unui judecător. Dacă polițistul constată că integritatea fizică sau psihică, libertatea sau viața unui minor sunt amenințate, poate da un ordin de restricție provizoriu, valabil 5 zile, chiar înainte de a aduna probe pentru caz.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Polițiștii: „Să vă spună IPJ de ce n-am dat ordin de restricție!”

L-am întrebat pe șeful de post de la Poliția Dobrun, Eugen Țenea, de ce n-a emis, la solicitarea mamei Alexandrei, un ordin de restricție pe numele lui Nicolae Mihai, fostul șofer de microbuz.

L-am rugat pe domnul Țenea să dea un ordin, să nu se mai apropie de casa noastră zilnic, că mereu trece pe aici pe drum. Și domnul Țenea mi-a zis: Da pe unde vrei să treacă, dacă nu pe drum? Să zboare?

Aura Barbu, mama Alexandrei

-Domnule Țenea, doamna Barbu v-a solicitat un ordin de restricție, e adevărat?
-Doamnă, ce faceți? Îmi luați interviu?

-Vă întreb atât: de ce n-ați emis un ordin de restricție?
-Păi, dați-mi voie să vă răspund. Pentru informații legate de natura solicitărilor cetățenilor, vă rog să luați legătura cu purtătorul de cuvânt al IPJ Olt, care vă poate da toate informațiile, în legătură cu ce-a solicitat doamna…

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

-Eu vă întreb pe dumneavoastră, pentru că sunteți șeful de post de la Poliția Dobrun.
-Am înțeles. Iar eu vă indic procedura legală, corectă, pentru a obține informațiile pe care le doriți dumneavoastră.

Am discutat și cu purtătorul de cuvânt al IPJ Olt, Cristian Grigorescu.

-În cazul Alexandra Barbu, din Dobrun, de ce nu a fost emis un ordin de restricție, în regim de urgență? Șeful de post Țenea mi-a spus să vă întreb pe dumneavoastră.
-Păi, și eu de unde să știu, doamnă? Credeți că știu conținutul dosarului penal?

-Atunci cum să am un răspuns?
-Presupun că ar fi putut să vă răspundă și dumnealui, domnul Țenea. Problema e că dosarul se află la Parchet, în momentul de față. Partea de urmărire penală a fost finalizată de către organele de poliție.

-Dar, pe lângă dosar, sunt date și astfel de ordine de restricție.
-Nu știu, chiar nu știu de ce nu s-a solicitat, de ce nu s-a vrut, de ce polițistul nu a emis… Sunt mai mulți “de ce”…

-Încă ceva: un băiat martor în dosar susține că unul dintre polițiști i-a schimbat declarația. Și că i-a fost luată declarație fără avocat sau tutore legal.
-Păi, depinde ce vârstă are minorul.

-17 ani.
-Peste 16 ani, Codul de Procedură Penală nu prevede prezența obligatorie a avocatului sau tutorelui la audieri. Și a fost audiat în calitate de martor.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

-Dar pentru a semnala că a fost schimbată declarația, cum se procedează? Unde se face sesizare?
-Asta nu putem să știm noi. Parchetul stabilește dacă a fost schimbată sau nu. 

Protecția Copilului, zero implicare

Mama Alexandrei a apelat și la DGASPC Olt, să obțină testare și consiliere psihologică pentru fetița ei. “O doamnă mai tânără mi-a spus că mă va contacta ea, apoi, când m-am dus din nou la Slatina, a venit o doamnă în vârstă și mi-a spus că Protecția Copilului se ocupă numai de copiii instituționalizați. Și că nu poate să mă ajute cu nimic”.

Pe hârtie, printre atribuțiile stabilite prin lege pentru DGASPC-uri, intră și colaborarea cu administrația publică în domeniul protecției drepturilor copilului. Când apare un caz de minor în pericol, DGASPC ar trebui să se implice sprijinind cercetările polițiștilor și procurorilor și luând propriile măsuri legate de caz.

De asemenea, DGASPC-urile trebuie să asigure, la cerere, servicii de consiliere și de consultanță persoanelor aflate în nevoie, inclusiv servicii de consiliere juridică. Familia Alexandrei, care a avut mari greutăți în a plăti un avocat, ar fi putut beneficia de sfatul unui jurist de la DGASPC.

DGASPC Olt nu a putut fi contactată la numărul afișat pe site-ul oficial.

Concluzia Parchetului: „A atins-o doar pe picioare și pe mâini”

“Procuroarea mi-a vorbit foarte aspru, de parcă eram de vină pentru ceva. I-am spus că, după ce m-a sărutat cu forța în magazin și mi-a pus mâna pe sâni, Nicolae Mihai mi-a dat o ciocolată. Am luat-o și am plecat, de teamă să nu mă închidă în magazin, cum am auzit că au pățit alte fete. Procuroarea m-a întrebat: Și de ce ai luat ciocolata, Alexandra? Înseamnă că ți-a plăcut”

Alexandra Barbu, 13 ani

Procuroarea Mariana Măceșeanu a avut pe masă cinci plângeri ale unor minore, Alexandra și colegele ei, care susțineau că au fost agresate sexual. Astfel de acuzații sunt complicat de probat, mai ales pentru că agresorii au grijă să nu existe martori.

De aceea, testul psihologic este important. Altfel, cazul se rezumă la cuvântul agresorului contra cuvântului victimei. Procuroarea Măceșeanu a considerat că rezultatul testării psihologice a Alexandrei este irelevant pentru caz, deși acesta consemnează: “abuz emoțional” și “schimbare de conduită, îi este frică să iasă la poartă”.

În ordonanța de clasare, procuroarea sugerează că modificările comportamentale sunt cauzate de relația cu prietenul ei, Sebastian: cu el se întâlnește la poartă, “unde stau de vorbă până la ore târzii”.

O atingere de prea scurtă durată ca să fie luată în seamă

Reclamatul a adus ca martori o persoană pensionată din cauza unei boli psihice și o angajată la magazinul lui.

Ambii martori susțin că se aflau în magazin când ar fi fost agresată Alexandra și că nu au văzut nimic. L-am întrebat pe Nicolae Mihai de ce a adus la Parchet un martor bolnav mintal. “E adevărat că e cam bolnăvior, dar, dacă se afla acolo, în ziua aia, trebuia să-l chem”, a răspuns fostul șofer de microbuz.

Procuroarea a luat în considerare și mărturia bărbatului bolnav mintal. Din mărturiile celor aduși de Alexandra, doamna Măceșeanu a tras concluzia că atingerile s-au realizat “doar în zona mâinilor și a piciorului”. O singură martoră “a văzut cum i-a pus mâna pe sâni, dar atingerea a fost de scurtă durată”.

Alexandra susține că a trebuit să lipsească de la școală și că rezultatele ei școlare au avut de suferit, în urma incidentului din magazin. Procuroarea susține că Alexandra “n-a avut absențe nemotivate și a luat note bune la evaluările de la clasă”.

Dacă lua doar 3 și 4 sau, și mai bine, dacă nu mai venea deloc la școală, atunci, da, în logica doamnei Măceșeanu, puteam discuta despre existența unei traume.

Pipăitul copiilor „nu e prevăzut de legea penală”

Interesant este ce înțelege procurorul prin elementul material al infracțiunii de agresiune sexuală, prevăzută la art. 219, Codul Penal. Adică ce fapte se încadrează la această infracțiune.

Scrie doamna Măceșeanu: “acte precum obligarea unei persoane să se masturbeze sau să masturbeze o altă persoană, sărutarea organului sexual etc.”. Din probele administrate, „nu rezultă că Nicolae Mihai ar fi exercitat astfel de acte”, prin urmare “fapta nu există”. Atinsul copiilor pe sâni, pe fese și pe picioare nu este prevăzut de legea penală, consideră procuroarea Măceșeanu.

Iată cum definește un judecător agresiunea sexuală asupra minorilor, într-un caz similar cu al Alexandrei: două fetițe au fost sărutate și pipăite cu forța, în scara unui bloc.

“Pentru a se putea reține încadrarea prevăzută de art. 219 Cod Penal, nu este necesar ca actul de natură sexuală să fie comis cu sexul sau asupra sexului, atât timp cât prin aceasta s-a urmărit obținerea unei satisfacții sexuale. (…) Luarea în brațe a două minore în vârstă de 7 ani, pipăirea, mângâierea acestora, chiar dacă nu în zonele intime, urmată de constrângerea acestora și sărutarea lor (…) întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de agresiune sexuală”.

Fragment din Decizia penală nr. 443 2016, a Curții de Apel Cluj

Fostul șofer vrea să ceară daune morale

Ordonanța de clasare a cazului a fost semnată și de prim-procurorul Cătălin Zăvoianu, cel care a devenit personaj în presă încă din 2014, pe vremea când activa la Roșiori de Vede. A demonstrat că un cioban din Rădoiești, Teleorman, a furat fân, deși acesta furase un câine. Zăvoianu a clasat, totuși, cazul, pentru că “fapta nu fusese comisă cu vinovăția cerută de lege“.

Familia Alexandrei a contestat, după cum ați citit în Libertatea, decizia de clasare a cazului de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal.

La rândul lui, Nicolae Mihai susține că ia în calcul să ceară daune în justiție, de la familia Barbu, pentru că plângerea la poliție i-ar fi provocat o boală pe fond de stres și i-ar fi prejudiciat imaginea.

Copiii din Dobrun vorbesc. “Și sora mea a pățit, i-a pus nea Mihai mâna pe sâni”, ne spune cu seninătate o puștoaică de clasa a III-a, trimisă după cumpărături.

Oamenii mari vorbesc. Cristinel Rusu, care are un magazin aproape de casa Alexandrei, spune că aude tot felul de grozăvii: “Le-am auzit de mai multe ori pe cele mici, de clasa a IV-a, că nea Mihai le-a pus mâna pe sâni”. Domnul Rusu a fost de față când Nicolae Mihai a venit acasă la familia Alexandrei, căutând o înțelegere, dar a fost gonit cu mătura de mama fetiței.

Domnul Rusu spune că poate depune oricând și oriunde mărturie, pentru că “nu vreau să trăiesc într-un astfel de sat, unde șoferul microbuzului pune mâna pe copii”.

Profesor din Dobrun: „În zona noastră, e nevoie de o educație pentru supraviețuire”

Am întrebat-o și pe directoarea școlii din Dobrun, Luminița David, profesoară de română, ce părere are despre cazul Alexandrei.

-De ce nu sunt prezenți profesori supraveghetori pe microbuzul școlar?
-Nu mai sunt obligatorii decât la clasele primare. Profesorii sunt navetiști și pierd microbuzele lor, dacă merg cu elevii. Și mi s-au plâns, prin sindicat, că se simțeau și altceva, nu profesori, se simțeau paznici. Când pot, merg eu pe microbuz. Dar incidentul cu Alexandra a fost când se duceau la dansuri, nu la cursuri.

-De Nicolae Mihai ați auzit ceva de la copii, de la părinți? Elevii îl porecliseră “pedofilul”.
-Știți cum sunt copiii. Poate nici nu știau sensul cuvântului, dar or fi auzit că a fost reclamat la poliție că e pedofil… Vă dați seama, spiritul de turmă…

-Părinții v-au semnalat ceva?
-Nu, niciodată, și sunt directoare de ceva ani aici. Părinții s-au plâns doar de note mici sau că a țipat vreun profesor la copii. Iar șoferul nu era angajatul școlii, era angajatul Primăriei. După ce a fost reclamat la Poliție, am făcut o solicitare la Primărie, să fie schimbat. A fost foarte înțelegător domnul primar.

-Deci nu îl veți mai angaja la loc, dacă este clasat dosarul?
-Eu nu-l mai vreau, sincer. Poate să fie alt director, dar eu, nu. Păi, deja am angajat un alt șofer, tatăl unei fetițe de la școală. Știți, pentru mine, e o rușine enormă, cum să facă nea Mihai o astfel de glumă, dacă a făcut-o? Este o școală armonioasă, cu profesori foarte buni, care au lăsat Caracalul pentru Dobrun și atmosfera de aici. Facem dansuri, căluș, box, șah, suntem printre primele școli din țară unde s-a introdus opțional de șah.

Noi, cu gândul la lucruri mărețe, frumoase în școală… N-am vrut să accept ideea când am auzit. Nu mi-a venit să cred!

Luminița David, directoarea școlii din Dobrun

-Și credeți?
-Sunt mămică și eu, am trei copii. O înțeleg pe mama Alexandrei, dar trebuie și cercetat puțin, cu luare aminte. Foarte mulți bărbați peste 50 de ani glumesc într-un fel, uneori. Dar nu ar face și altceva. Am pățit-o și eu, când eram elevă. Am avut un profesor de biologie care ne arăta sistemul osos pe noi. Tata era director atunci în școală. Și când profesorul de biologie ne arăta, ne atingea pe sâni, pe fese. I-am spus doar mamei, că tata l-ar fi dat afară. Mi-a spus mama: “Lasă-l și tu, dar, dacă te cheamă undeva, să nu te duci!”. Of, Doamne, nici nu mai știi ce să crezi, nu vedeți lumea asta cum e?

-Cum e?
-Eu m-aș plânge în primul rând de crime, de violuri. Aici suntem într-o zonă… După cazurile fetelor din Caracal, după dispariția Luizei, de fapt, le-am vorbit copiilor la clasă cum să aibă grijă de ei. Cred că asta ar trebui făcut, de către fiecare profesor: o educație pentru supraviețuire. Să recunoască pericolul. Să-i învățăm pe copii pentru viață, înainte de a le turui matematica. Se impune să le atragem atenția cum să se ferească de bestiile bipede. Și, dacă se poate, să-i învățăm și dragostea și respectul pentru natură.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro