ComenteazăSemnatarii arată în comunicat că săpăturile arheologice care au condus la descoperirea statuetei s-au făcut în condițiile legii, cu avizele necesare, în iunie 2019.
„Cercetările arheologice au fost realizate la Piatra Neamț, conform autorizației pentru diagnostic arheologic nr. 239 din data de 28.05.2019, care a presupus evaluare de teren in zona Municipiului Piatra Neamț și localitățile componente (Ciritei, Doamna, Văleni), județul Neamț. Obiectivele menționate în autorizație au fost: cercetări de teren în scopul identificării de noi situri paleolitice. Evaluarea se va concentra în zonele cu depozite loessoide și va implica, unde va fi cazul, realizarea unor sondaje de mici dimensiuni. Cercetarea s-a desfășurat în perioada 17 – 23.06.2019, într-un mic pinten de loess, conservat între o ravenă foarte adâncă, de circa 10 m, și alta în curs de formare. Odată cu începerea săpăturilor, punctul a fost denumit, generic, Piatra Neamț 1 (PN1), acesta nefiind un sit înscris în RAN sau LMI. În perioada 17 – 19.06.2019, prin săpături, a fost descoperit un prim nivel de locuire, săpat integral și atribuit paleoliticului superior târziu, mai exact Epigravetianului. În noaptea de 19 spre 20 iunie 2019 au avut loc inundații catastrofale, cele mai afectate zone fiind Văleni și Bâtca Doamnei, situl nostru situându-se între cele două cartiere ale orașului Piatra Neamț”, se precizează în comunicat, care face trimitere la articole de presă despre inundațiile de la Piatra Neamț.
Echipa de arheologi a evacuat zona, dar în ziua următoare a trimis doi colaboratori ai proiectului, care nu sunt arheologi, să verifice starea terenului afectat de inundații. În acest fel a fost descoperită statueta.
„În această atmosferă, echipa de cercetare, fiind cazată pe strada Pârâul Doamnei, în mijlocul inundațiilor, a fost nevoită să plece din Piatra Neamț în după-amiaza zilei de 20 iunie, pentru că podurile din zonă riscau să se prăbușească. Pe data de 21 iunie, știind că locul în care săpam era în mare pericol de distrugere, i-am trimis pe doi colaboratori, care lucrau cu noi încă din 2018, să verifice starea depozitului. Au constatat care este situația și au procedat la curățarea locului, cu acordul nostru, depozitul riscând să se prăbușească. În acest context, au observat existența unui obiect ciudat pe marginea depozitului, zonă care era cea mai expusă și afectată de ploi. Au ținut legătura telefonic cu noi, au observat că era o statuetă, iar din acel moment ei nu au intervenit în sit, cum nici anterior nu o făcuseră, doar au consolidat depozitul, care risca oricând să alunece. Echipa s-a întors la Piatra Neamț, chiar în acea zi, fiind prezentă pe sit la lăsarea întunericului, constatând poziția in-situ a statuetei. Evaluarea situației, la fața locului, de către echipa de arheologi, a condus la concluzia clară că este necesară recuperarea artefactului din cauza posibilității prăbușirii depozitului, în ciuda consolidării malului. Prelevarea statuetei, în seara de 21 iunie, a fost făcută de către arheologi”, potrivit comunicatului semnat „Echipa de arheologi care au participat la cercetări”.
Arheologii susțin că nu s-a atins de statuetă nimeni care nu era autorizat, iar artefactul a fost repus pe același loc o zi mai târziu, când pericolul inundațiilor trecuse.
„Pentru a clarifica situația, facem cunoscut opiniei publice că nu au existat interferențe de natură profesională a celor doi colaboratori, iar echipa de arheologi este singura care a gestionat situația. Mai exact, pe 22 iunie, statueta a fost repusă în poziția inițială, luându-se măsurile de protecție și conservare pentru a se evita o deshidratare bruscă a obiectului, prin acoperirea ei cu o folie de staniol, și nu îngropată, așa cum s-a afirmat. În acest context, au fost efectuate săpături, cu ocazia cărora s-a constat existența, la nivelul statuetei, a unei vetre, dar și cărbuni, material osteologic și litic. Cercetarea s-a realizat conform standardelor și procedurilor în arheologie, rezultând o documentație tipică oricărei cercetări arheologice, inclusiv filme pentru consemnarea contextului arheologic. Prin urmare, statueta are un context arheologic clar. De asemenea, au fost prelevate probe pentru datări (cărbune și material osteologic)”, se arată în comunicat.
În continuare, arheologii afirmă că statueta a fost evaluată folosind metode științifice, iar rezultatul a arătat că estre vorba de un artefact autentic.
„În ceea ce privește autenticitatea statuetei, asupra ei s-au făcut analize de microscopie pentru identificarea tuturor stigmatelor, utilizându-se inclusiv un microscop digital cu fibră optică Keyence VHX-600, care are putere de mărire între 20 și 200X (mărește de 200 de ori). Microscopul se află în dotarea Departamentului de Istorie al Facultății de Științe Umaniste din Târgoviște, și a fost utilizat cu aprobarea decanului, prof. univ. dr. Mircea Anghelinu. Expertiza respectivă a fost realizată la acest microscop și de unul dintre cei mai importanți specialiști în identificarea urmelor de prelucrare și utilizare pe diverse materiale paleolitice, dr. Nejma Goutas (CNRS, ArScan, UMR-7041, Ethnologie Prehistorique, Franța). Analiza suprafeței și a stigmatelor de prelucrare dovedește autenticitatea statuetei”, scriu arheologii în comunicat.
Ei încheie arătând că criticile aduse descoperirii nu au suport științific, iar rezultatele finale ale „tuturor analizelor vor fi publicate în studii științifice”.