Sfântul Sinod al Bisericii Române l-a ales prin vot secret, în cursul zilei de marți, 21 iulie 2020, pe Preasfințitul Calinic, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, să ocupe poziția de episcop al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, rămasă vacantă după ce IPS Pimen a murit, pe 20 mai, în urma infecției cu COVID-19.
Arhiepiscopia Sucevei l-ar fi preferat pe PS Damaschin Dorneanul
Decizia Sfântului Sinod a fost, conform surselor Libertatea, o surpriză pentru comunitatea locală din Mitropolia Moldovei și Bucovinei, dar și pentru Arhiepiscopia Sucevei, care l-ar fi preferat în funcție pe PS Damaschin Dorneanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei. Acesta a condus, practic, comunitatea în ultimii ani, când IPS Pimen, care a murit la 91 de ani, nu mai putea să-și desfășoare integral atribuțiile administrative.
Decizia vine însă după un lung proces administrativ și bine clarificat. Spre exemplu, în cazul în care un episcop este retras de pe poziția sa, prin moarte, transfer sau abandon, pentru a ocupa locul său sunt eligibili toți episcopii care țin de Biserica Ortodoxă Română, iar lista cu toți candidații este transmisă de la Patriarhie către Mitropolia pe raza căreia își desfășoară episcopia activitatea.
Cum decurg alegerile
Din totalul de episcopi, Mitropolia poate alege doi candidați pe care să-i propună pentru a ocupa funcția de conducere, iar Adunarea episcopală poate propune, la rândul ei, un candidat, în timp ce episcop-vicar este înscris automat în competiție. Altfel, pentru fiecare episcop-vicar ce se dorește a fi propus trebuie realizată o derogare individuală.
În final, la Patriarhie pot ajunge trei nume, iar dacă niciunul nu este pe placul patriarhului, acesta poate propune, prin Sfântul Sinod, un al patrulea candidat. Apoi, prin vot secret, se decide viitorul episcop.
În cazul de la Suceava au rămas doar doi candidați, deși au fost vehiculate multe nume, mai ales din afara Moldovei, cum s-a întâmplat în cazul lui PS Ignatie de la Huși, adus în locul lui PS Corneliu, cercetat pentru că ar fi abuzat sexual mai mulți minori.
În cadrul votului de ieri, 30 de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod, l-au votat pe PS Calinic Botoșăneanul, care va ajunge astfel să conducă una dintre cele mai bogate arhiepiscopii din țară.
Libertatea de exprimare nu e pe placul noului episcop. Ce a spus în discurs
Acesta a avut și un discurs surprinzător de dur în cadrul Sfântului Sinod, la adresa unor probleme pe care le-a atacat voalat, dar nu a vrut să le numească, din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților.
PS Calinic Botoșăneanul a vorbit despre ”marea învolburată a ortodoxiei din dulcea Bucovină” unde va merge și va sluji cu toată dăruirea pentru a repara legăturile ortodoxiei, ”care au fost rupte de schismele și dezbinările consumate ca rezultat al libertății de exprimare de după 1989”.
”Vă asigur de toată dăruirea mea în slujirea eparhiei pentru care am fost ales și unde împreună cu PS Damaschin, cu preoții și credincioșii vom încerca să reparăm legăturile ortodoxiei care au fost rupte de schismele și dezbinările consumate ca rezultat al libertății de exprimare de după 1989, respectând totodată, cu toată seriozitatea, canoanele rânduite de sfinții părinți, legiuirile bisericii, precum și hotărârile Sfântului Sinod. (…) Port în suflet în egală măsură satisfacția desființării multor grupări parabisericești care bântuiau Eparhia Iașilor”, a spus PS Calinic în discursul său, transmis în direct pe canalele Patriarhiei.
Înainte de a fi propus ca episcop, PS Calinic Botoșăneanul a fost timp de 30 de ani episcop vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, unde a ajuns la propunerea actualului patriarh, PF Daniel, pe vremea când era mitropolit al Moldovei și Bucovinei.
A slujit 18 ani alături de Daniel și 12 alături de actualul mitropolit, ÎPS Teofan.
Foto: Lumina
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro