Libertatea a aflat care sunt cele mai importante retrocedări de suprafeţe împădurite din România, constatând că primii 4 beneficiari ai restituirii acestui tip de proprietate stăpânesc 272.000 de hectare. Sau, altfel spus, 2.720 kilometri pătraţi de pădure. Adică, o suprafaţă mai mare cu 50% decât a judeţului Ilfov sau egală cu întinderea a 12 oraşe mari cât Bucureştiul, care măsoară 228 de kilometri pătraţi. După 9 ani de procese, la jumătatea lunii decembrie a anului trecut, Curtea de Apel Timişoara a hotărât retrocedarea, cu titlu executoriu, a 166.613 hectare de pădure către Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, condusă de IPS Pimen. Aparţinând Bisericii încă din secolul al XV-lea, suprafaţa fusese expropriată prin Decretul nr. 273 din anul 1949. Prin respectiva decizie, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a devenit cel mai mare proprietar de păduri din România. Deşi Direcţia Silvică Suceava contestă sentinţa, anul acesta, pe 28 ianuarie, s-a trecut la aplicarea hotărârii. Suprafaţa reprezintă circa 20% din teritoriul judeţului Suceava, al doilea ca mărime din ţară.

Un buzoian are 10% din judeţ

Teodor Năstase, medic veterinar şi fost şef al Hergheliei din Ruşeţu, Buzău, a câştigat şi el în instanţă, la sfârşitul săptămânii trecute, o suprafaţă de 63.000 de hectare de pădure. Retrocedarea s-a făcut pe baza dreptului de proprietate moştenit de Năstase de la Toma Crăciun Lupu şi de la Lisaveta Năstase, bunicii medicului buzoian. De asemenea, conform celor declarate în presă de Maria Gavrilă, magistratul care a judecat cauza, există un act datat în anul 1866, prin care boierii Crăciun Cîrstienescu şi Sandu Buzescu, tatăl, respectiv socrul lui Toma Crăciun Lupu, îi dau acestuia pădurile situate în nordul judeţului Buzău. Pe teritoriul retrocedat se află şi rezervaţiile naturale Siriu şi Penteleu.

Familia Sturdza are peste jumătate din Ceahlău

Urmaşii marii familii boiereşti, cel mai cunoscut reprezentant în viaţă fiind Prinţul Dimitrie Sturdza (foto), primiseră iniţial 16.000 de hectare de pădure, prin votul Consiliului Local Neamţ, care a aprobat retrocedarea. Pentru restul de 10.000 de hectare a urmat o luptă de doi ani în justiţie, finalizată în martie 2008 cu o sentinţă ce stabilea dreptul de proprietate a moştenitorilor familiei Sturdza şi pe acea suprafaţă. Totalul reprezintă 10% din domeniul împădurit al judeţului Neamţ şi jumătate din cel al Masivului Ceahlău.

Regele Mihai, stăpân peste 17.000 de hectare

Confiscate după abdicarea forţată a Regelui Mihai (foto) şi după instaurarea Republicii, în 30 decembrie 1947, fostele proprietăţi ale Casei Regale a României au început să revină, în ultimii ani, în stăpânirea acesteia. Printre ele se numără şi cele 17.000 de hectare de pădure solicitate de Regalitate în judeţele Prahova, Braşov şi Arad. Dintre acestea 7.000 de hectare aparţin domeniului de la Săvârşin, restul, de aproximativ 10.000 de hectare, fiind în zona Sinaia, Buşteni şi Azuga.

 
 

Urmărește-ne pe Google News