UPDATE: Arhiepiscopul Tomisului rămâne sub control judiciar pentru încă două luni

UPDATE: Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au respins definitiv cererea arhiepiscopului Tomisului de ridicare a controlului judiciar.

Instanța a apreciat că este nefondată contestația arhiepiscopului Tomisului și a menținut astfel decizia luată în 18 iulie de Curtea de Apel Constanța, de prelungire cu două luni a măsurii controlului judiciar.

Arhiepiscopul Tomisului este sub control judiciar din 17 octombrie 2016, măsură luată de procurorii DNA Constanța la momentul la care IPS Teodosie a fost pus sub acuzare pentru luare de mită și folosirea sau prezentarea de documente sau declarații false pentru a obține pe nedrept fonduri europene. Procurorii au prelungit de atunci măsura controlului judiciar pentru IPS Teodosie, iar prelatul nu a reușit să convingă instanța să îi ridice măsura.

Mai mult, în luna mai 2017, procurorii au cerut instanței înlocuirea controlului judiciar cu arestul la domiciliu pentru arhiepiscopul Tomisului, motivând că a încălcat obligațiile din cadrul controlului judiciar, respectiv a continuat activități ce implică accesarea de fonduri europene în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului și a comunicat cu unul dintre co-inculpații din dosarul său.

IPS Teodosie este obligat să meargă la Poliție o dată pe săptămână până când nu va mai fi sub  control judiciar

Recomandări

Muncitori români întorși în țară după 15 ani, ca să construiască autostrăzi: „Ne plătește mai bine ca-n Italia”

Arhiepiscopul Tomisului merge de nouă luni la o secție de Poliție o dată pe săptămână, aceasta fiind una dintre obligațiile din cadrul măsurii controlului judiciar.

El este obligat să se prezinte la instanță de fiecare dată când este chemat și are interdicție să comunice cu coinculpații, martorii și experții din dosarul său.

IPS Teodosie nu mai are dreptul să desfășoare nicio activitate cu caracter decizional în legătură cu accesarea de fonduri europene în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, a Patriarhiei Române sau a Arhiepiscopiei Tomisului, nici direct și nici prin interpuși.

Arhiepiscopul Teodosie poate scăpa de aceste interdicții și obligații doar dacă instanța supremă îi acceptă cererea de ridicare a controlului judiciar.

De ce a ajuns arhiepiscopul Tomisului să dea socoteală în fața instanței

La aproape patru luni după ce a fost pus sub acuzare, procurorii DNA i-au trimis în judecată, în februarie 2017, pe IPS Teodosie și pe Ciprian Ioan Cojocaru, Bogdan Petrișor Malaxa, Gheorghe Nadoleanu și Stere Beca, mandatari ai Arhiepiscopiei Tomisului, toți fiind acuzați de aceleași fapte – folosirea sau prezentarea de documente sau declarații false pentru a obține pe nedrept fonduri europene. Alături de ei este judecat Aurelian Ștefan, și el mandatar al Arhiepiscopiei Tomisului, pentru tentativă la săvârșirea acelor fapte. Procurorii au clasat acuzația de luare de mită de care a fost inițial cercetat IPS Teodosie.

Recomandări

Dosarul Colectiv: Nicio șansă ca autoritățile să mai fie trase la răspundere penală pentru intervenția haotică din 30 octombrie 2015 sau pentru decesele din spitale

Procurorii au scris în rechizitoriu că IPS Teodosie și ceilalți inculpați au prezentat la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), în perioada 2010-2016, pentru a putea primi fonduri europene, documente din care rezulta că 300 de hectare de la Ferma 3 Nazarcea, din localitatea Lumina, sunt cu „vii pe rod cu struguri pentru vin” și „vii pe rod cu struguri nobili pentru vin”, în condițiile în care din 2010 acele terenuri agricole nu mai aveau astfel de culturi.

„De asemenea, un alt aspect fals prezentat în declarațiile depuse a fost acela că s-au respectat normele privind bunele condiții agricole și de mediu (GAEC), printre care și evitarea instalării vegetației nedorite, în condițiile în care respectivele parcele erau abandonate și invadate cu astfel de vegetație pe toată durata formulării cererii și obținerii fondurilor”, susțin procurorii DNA.

Anchetatorii spun că Arhiepiscopia Tomisului a obținut, în baza acelor declarații, fonduri europene de 1.392.964 lei, sumă din care în anul 2010 – 142.988,37 lei, în 2011 – 184.610,27 lei, în 2012 – 239.732,26 lei, în 2013 – 262.267,07 lei, în 2014 – 281.733,52 lei și în 2015 – 281.633,28 lei. În 2016, plățile nu au fost autorizate, fapta în acel an rămânând în faza tentativei.

Recomandări

Părinții celor doi tineri uciși de Vlad Pascu în accident și-au pierdut răbdarea. Tatăl Robertei Dragomir: „Dreptatea nu-i aici!”

Agenția pentru Plăți și Intervenție în Agricultură s-a constituit parte civilă în proces, pentru a recupera cei aproape 1,4 milioane de lei.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro