Cuprins:
Vasile Ernu a discutat cu Monica Sebestyen, cofondatoarea Festivalului de Film UrbanEye, despre modul în care s-a născut ideea acestui festival și despre impactul acestuia asupra oamenilor. „Ne dorim să creăm un spațiu al schimbului și dialogului pe teme legate de arhitectură și urbanism. Și, astfel, ne adresăm oricui este interesat de oraș”, explică Monica Sebestyen, cofondatoarea festivalului.
Legătura dintre urbanism și film
Vasile Ernu: UrbanEye Film Festival este un proiect unic dedicat filmului, arhitecturii și urbanismului. De unde vine acest concept și cum împăcați aceste trei domenii?
Monica Sebestyen: Conceptul festivalului a fost creat împreună cu Irina Florea și Cătălina Ioniță, în urmă cu aproape 13 ani, și a pornit, de fapt, din prietenie și pasiunea comună pentru arhitectură. La vremea respectivă, toate predam la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” și ne doream ca discuțiile legate de mediul construit să iasă din mediul academic și să putem privi acest subiect din cât mai multe perspective. În același timp, era perioada în care apăreau în lume tot mai multe festivaluri de film de arhitectură, cu care am fost în contact încă de la început.
Astfel, am considerat că este oportună inițierea unui festival de film despre mediul construit și viața urbană, filmul fiind un bun instrument pentru înțelegerea anumitor fenomene și, totodată, un catalizator pentru începerea dezbaterilor. Proiectăm, în principal, filme documentare, dar câteodată și de ficțiune, iar în ultimii trei ani, și de arhivă.
Din păcate, Cătălina Ioniță și Mihai Alexandru, care au fost implicați de la prima ediție, au murit în incendiul din Colectiv.
Orașele sunt într-o permanentă schimbare
– Sunteți deja la a XI-a ediție: privind în urmă, cum vi se pare? Ați realizat ce v-ați propus?
– Ne-am propus să punem în discuție, în fiecare an, teme pe care le considerăm relevante. Iar acest lucru s-a întâmplat de fiecare dată. Ceea ce ne bucură este că, încă de la prima ediție, am avut un public numeros și foarte dedicat, căruia îi mulțumim. Printre ei sunt și persoane pe care am ajuns să le cunoaștem în festival și care ne-au spus că încep să privească altfel orașul și să conștientizeze aspecte pe care nu le observaseră înainte.
Nu știu exact cum stăm cu realizarea. Pentru noi, ceea ce facem prin festival este un proces de conștientizare, înțelegere și cunoaștere care nu se termină niciodată. Iar orașele sunt în continuă transformare, cu provocări constante, pe care dorim să le arătăm prin filmele, dezbaterile și evenimentele pe care le organizăm.
– De fapt, care a fost miza unui astfel de festival? Și cărui public vă adresați?
– Așa cum spuneam, miza acestui festival este aceea de a pune în lumină subiecte pe care le considerăm relevante, de a chestiona ceea ce este în jurul nostru și de a vedea perspective diferite asupra mediului urban, aducând împreună invitați din cât mai multe domenii. Ne dorim să creăm un spațiu al schimbului și dialogului pe teme legate de arhitectură și urbanism. Și astfel, ne adresăm oricui este interesat de oraș.
În același timp, avem și activități care se adresează publicului tânăr, prin atelierele pentru copii și proiecțiile pentru liceeni.
Filmul, un instrument pentru a cunoaște mai bine orașul în care trăim
– Cât este film, cât este urbanism și cât este arhitectură din ceea ce oferiți voi?
– Filmul este, de fapt, un instrument pentru a discuta despre subiectele legate de mediul construit. Iar arhitectura și urbanismul se întrepătrund și sunt privite, de fapt, într-un mod foarte larg.
– Spune-mi, te rog, care sunt temele majore de discuție ale ediției din acest an? Pe ce vă axați?
– Tema ediției din acest an este „Comunitatea și binele comun”. În contextul în care societatea devine din ce în ce mai segregată și polarizată, am încercat să arătăm și alternative, bazate pe solidaritate și cooperare.
Programul pregătit abordează subteme precum accesibilitatea spațiilor publice pentru persoanele cu dizabilități, reziliența comunităților și a indivizilor, dar include și filme-portret, dedicate unor arhitecți celebri sau unor clădiri iconice.
În plus, un loc special îl ocupă filmele de arhivă, curatoriate de Ana Szel și Andrei Rus, sub tema „Orașul socialist: inginerie socială și implicare civică”, ce sondează raportul dintre autoritățile și cetățenii perioadei socialiste în construirea unei societăți adaptate nevoilor moderne. Vor fi arătate filme digitizate special pentru aceste proiecții, deci este o ocazie unică de a le viziona.
De asemenea, va avea loc o dezbatere, sub mottoul „Explorări ale orașului în filmele de arhivă”, la care vor lua parte Bogdan Iancu (antropolog), Ștefan Bosomitu (istoric), alături de cei doi curatori ai selecției de film și de Irina Tulbure și Alex Axinte (arhitecți), în rol de moderatori.
Ce nu trebuie ratat la această ediție a UrbanEye Film Festival
– Poți să ne spui care sunt evenimentele majore care nu ar trebui ratate?
– Recomand evenimentul din deschidere, când vom proiecta filmul „Living Together: The Story of De Warre”, urmat de o discuție despre co-housing cu regizorul Sam van Zoest, Sarah van Ierlant, membră a comunității prezentate în film și strateg principal de politici pentru guvernul olandez, alături de arhitectul Lucian Luță.
Un alt eveniment important este proiecția filmul „I Didnt See You There”, realizat de regizorul Reid Davenport, aflat în scaun rulant. Pornind de la acest film, vom avea o discuție despre accesibilitatea spațiilor, împreună cu arhitecta Iris Popescu, activistul Alex Tache și Ruxandra Mateescu, care va fi moderatoare.
De asemenea, avem două filme care vorbesc despre arhitecți și arhitectura din România, anume filmele „Fackelmann” și „Cvartal”, regizate de Grațian Gâldău, respectiv Dan Radu Mihai. Primul este un portret al arhitectului bănățean Hans Fackelmann, iar cel de-al doilea este o incursiune în istoria cvartalelor bucureștene.
Un alt eveniment important este dedicat modului în care arhitectura și teritoriile sunt explorate prin film și fotografie. Pornind de la această temă, Laurian Ghinițoiu va susține o prezentare, urmată de proiecția filmului documentar v e i n s. La final va avea loc o discuție cu el și regizorul filmului, Arata Mori.
– Am văzut că aveți și o secțiune dedicată copiilor. Ce le oferiți?
– Încă de la primele ediții avem o colaborare cu Asociația de-a Arhitectura, împreună cu care organizăm ateliere legate de temele din festival. De data aceasta, vor fi ateliere dedicate mai multor grupe de vârstă, în cadrul cărora tinerii participanți vor crea un mobilier urban care să stimuleze socializarea, folosirea spațiului public.
– Ce ar trebui să știe cei interesați de acest festival? Și de ce să vină?
– Aș zice să vină din curiozitate.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro