Armata Română se dotează cu aeronave fără pilot, echipate cu rachete

Competiţia pentru dronele tactice ale Armatei Române a fost demarată oficial după ce Hotărârea de Guvern nr. 912 din 19 august 2021 privind aprobarea circumstanţelor şi a procedurii specifice aferente a fost publicată în Monitorul Oficial.

Concret, România va cheltui aproximativ 300 de milioane de euro pe mai multe sisteme de drone tactice pentru dotarea Armatei, iar competiţia pentru acest contract considerat „fundamental” de militari începe să prindă contur.

Armata Română a solicitat sisteme de aeronave fără pilot performante, pentru care producţia de componente să se facă pe teritoriul României, iar integrarea, testarea şi mentenanţa să se realizeze la operatori economici din industria naţională de apărare „astfel încât în situaţii de criză şi război să nu fie necesară executarea acestor operaţiuni în afara teritoriului naţional”, se arată în documentul publicat în Monitorul Oficial.

În plus, având în vedere importanţa strategică a programului de dotare cu drone înarmate, la procedura de achiziţie vor avea acces doar operatorii economici care au acces la informaţii „NATO Restricted”.

Tipuri de drone propuse României

Watchkeeper X este o dronă tactică ce operează în zone terestre și maritime, zi şi noapte, în condiţii de vreme extremă şi de vizibilitate redusă, inclusiv în zone fără acoperire GPS. Drona poate fi echipată şi cu diverse tipuri de rachete. 

Recomandări

Dezastru aviatic în Kazahstan, după ce un avion plin cu pasageri s-a prăbușit chiar lângă aeroport. Momentul a fost surprins de martori

Hermes 450 a fost proiectată pentru misiuni tactice de lungă durată. Drona poate sta în aer până la 30 de ore şi poate fi utilizată ca aeronavă de atac prin instalarea la bord a două rachete aer-sol Hellfire, special concepute pentru lovituri de mare precizie, folosite de americani pentru eliminarea generalului iranian Qassem Soleimani, a notat Adevărul.

Tactical Heron asigură o altitudine maximă de 7.000 de metri și dispune de decolare, aterizare şi control de la distanţă complet automatizate, eliminând necesitatea suportului sistemelor de la sol.

Prețul ofertat, factorul de evaluare cel mai important

Ministerul Apărării Naționale doreşte sisteme aeriene fără pilot în două variante, terestră şi navală, iar în cadrul procedurii de atribuire a contractului se va pune accent pe preț. Astfel, procentajul cel mai mare din punctaj, 60%, este alocat preţului unitar al unui sistem.

De asemenea, foarte important va fi și costul de operare şi mentenanţă pe ciclul de viaţă al sistemului, care se va calcula pentru o perioadă de 15 ani, acesta având o pondere de evaluare de 40% în cadrul propunerii financiare.

Totodată, la capitolul „Propunere tehnică” vor puncta „raza de acţiune în toate configuraţiile de echipare, inclusiv cu sistem de armament”, „autonomia de zbor”, „bătaia maximă eficace a muniţiei (distanţa operaţională) când muniţia aer-sol este lansată de la o altitudine de 4.572 m” și „precizia muniţiei”.

Recomandări

Procurorii din dosarul Revoluției au refăcut pas cu pas regia pusă la cale de Ion Iliescu și de gruparea sa pentru execuția soților Ceaușescu

Argumentele pentru dotarea cu sisteme militare complexe

În Carta albă a apărării 2021, care conține un set de măsuri și acțiuni pe termen mediu și lung, „menite să asigure României Forţe Armate capabile să protejeze interesele naţionale vitale”, s-a explicat motivul pentru care Armata trebuie să fie dotată la nivelul tehnologic corespunzător.

Contextul strategic și de securitate este plin de incertitudini, cu amenințări complexe, de natură hibridă, necesită abordări conceptuale şi tactice adaptate unui ansamblu de securitate supus unor modificări şi evoluţii continue.

Carta albă a apărării 2021:

Iar premierul Florin Cîțu a declarat că România trebuie să se alinieze procesului de modernizare existent la nivelul UE și NATO. „Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, Uniunea Europeană şi partenerii noştri strategici sunt pilonii pe care ne-am fundamentat și ne vom fundamenta în continuare politicile de securitate. România susţine procesele continue de adaptare şi modernizare de la nivelul NATO şi UE, organizaţii care trebuie să răspundă spectrului larg de noi provocări”, a spus șeful Guvernului în document.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro