ComenteazăBuletinul Oamenilor de Ştiinţă din Domeniul Atomic estima că la începutul lui 2022 arsenalul nuclear al Rusiei număra aproximativ 6.257 de focoase nucleare, care erau desemnate unor bombardiere strategice cu rază lungă și unor forțe nucleare cu rază mai scurtă.
Rusia – 6.257 de focoase nucleare
Dintre acestea, 812 sunt desfășurate unor rachete balistice lansate de la sol, aproximativ 576 se află pe submarine nucleare și alte 200 – la baze aeriene ale unor bombardiere grele.
Valeri Gherasimov, comandantul Statului Major rus, declara în luna decembrie a anului trecut că 95% din Forțele Rachetelor Strategice rusești sunt permanent pregătite de luptă.
Forțele Aeriene Ruse operează două tipuri de bombardiere grele capabile să lanseze rachete armate cu focoase nucleare: Tu-160 „Blackjack” și Tu-95MS „Bear-H”.
Războiul Rece a cimentat SUA și Rusia drept cele mai importante puteri nucleare ale lumii. La apogeul lor, Rusia deținea 45.000 de focoase nucleare, iar SUA – 31.255
SUA – 3.750 de focoase active
Această rivalitate există și astăzi, iar administrația Biden deține al doilea cel mai mare arsenal nuclear din lume, cu 3.750 de focoase active.
Personalul american de apărare va răspunde, cel mai probabil, primul într-un conflict nuclear escaladat de Rusia.
Tehnologia militară avansată proiectată și construită în țară îi permite să propulseze focoase strategice la 1.988 mph.
Aceste viteze hipersonice înseamnă că ar SUA ar putea execută o lovitură nucleară în Rusia în doar 30 de minute.
Oficialii au plasat, de asemenea, bombe nucleare tactice în bazele avansate ale NATO din toată Europa.
Țara ar putea lovi Rusia folosind până la 100 de „bombe gravitaționale” nucleare B-61 mult mai repede din baze din Germania, Turcia, Belgia sau Țările de Jos.
Germania are avioane care ar putea livra focoase nucleare
Noul cancelar german Olaf Scholz i-a succedat Angelei Merkel la sfârșitul anului 2021, după o campanie în care a „tăcut în mod evident” cu privire la planurile NATO de descurajare nucleară.
Germania nu este o națiune cu capacitate nucleară, în ciuda faptului că are facilități pentru a produce focoase, dar este inclusă în acordurile NATO de partajare a armelor.
Sub administrația Scholz, țara a intensificat cheltuielile pentru apărare pe fondul crizei din Ucraina.
El s-a angajat să majoreze cheltuielile pentru apărare la două procente din PIB-ul Germaniei și a majorat bugetul anual pentru apărare de la 50,3 miliarde de euro la aproape 70 de miliarde de euro.
Ca parte a acestui impuls, ministrul german al apărării Christine Lambrecht a anunțat că guvernul va înlocui bombardierele Tornado cu avioane F-35A Lightning II fabricate în SUA.
Deși nu a menționat producția nucleară, Lambrecht a spus că aceste avioane ar putea livra focoase nucleare.
Cancelarul german a demonstrat că este pregătit să-și apere țara de o potențială agresiune, ceea ce înseamnă că forțele sale ar fi bine echipate pentru a răspunde la războiul activ din Europa de Vest și nu numai.
Marea Britanie – 225 de focoase nucleare
Deși nu este puterea mondială care a fost cândva, Regatul Unit rămâne una dintre puținele țări capabile de acțiune nucleară.
Boris Johnson are în prezent la dispoziție aproximativ 225 de focoase, desfășurate prin sistemul Trident.
Elementul de descurajare montat pe submarin călătorește peste tot, oferindu-i un avantaj tactic unic.
Dacă Trident ar fi la locul potrivit la momentul potrivit, ar permite oficialilor militari britanici să dea o lovitură rapidă și devastatoare țintelor rusești.
Ucraina avea 5.000 de arme nucleare
După ce Uniunea Sovietică s-a destrămat, în 1991, Ucraina a predat armele atomice în schimbul garanțiilor de securitate primite din partea Rusiei și a Statelor Unite.
La sfârșitul războiului rece, a treia putere nucleară de pe pământ, după Rusia și SUA, nu era Marea Britanie, nici Franța sau China, era Ucraina.
Peste 5.000 de arme nucleare erau staționate în Ucraina. Bazele militare ale Kievului dețineau rachete cu rază lungă de acțiune care transportau până la 10 focoase termonucleare, fiecare cu mult mai puternică decât bomba care a distrus Hiroshima. Doar Rusia și Statele Unite aveau mai multe arme.
Însă, în 1994, Kievul se alătura Tratatului de Neproliferare Nucleară de la Moscova, ca stat non-nuclear, fiind de acord să transfere toate focoasele sale nucleare Rusiei și să dezmembreze, cu asistență tehnică din partea SUA, toate ICBM-urile, silozurile, bombardierele și rachetele nucleare de croazieră de pe teritoriul său.
La sfârșitul anului 1994, angajamentele au fost concretizate, iar Acordul, cunoscut sub numele de Memorandumului de la Budapesta, semnat de Rusia, Ucraina, Marea Britanie și Statele Unite, promitea că niciuna dintre națiuni nu va folosi forța împotriva Ucrainei și toate îi vor respecta suveranitatea și granițele existente.
„Un război nuclear ar garanta anihilarea totală a rasei umane”
Experții în apărare avertizează că acțiunea nucleară este acum mai aproape ca niciodată.
Mareșalul Edward Stringer, un fost șef al Royal Air Force, a declarat că războiul nuclear „nu mai este de neconceput”.
Un al treilea conflict global, spre deosebire de Primul și Doilea Război Mondial, „ar garanta anihilarea totală a rasei umane”.
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina
Foto: EPA