Ce arme nucleare are Rusia și de ce ia Vestul amenințarea în serios: „Există o posibilitate reală ca Putin să le folosească”

Occidentul a fost de mult temător cu privire la doctrina militară a Moscovei, care îi permite să folosească armele nucleare pentru a pune capăt unui conflict, ca parte a strategiei sale de „escaladare pentru dezescaladare”.

Prin urmare, când Vladimir Putin a plasat forțele nucleare de descurajare în alertă, duminică, oficialii de vest au luat declarația în serios.

„Acesta nu este doar un pas ne-necesar pentru el, dar unul care escaladează situația”, a spus un înalt oficial al SUA, citat de Financial Times.

„Ne-necesar deoarece Rusia nu a fost niciodată sub amenințarea Occidentului sau a NATO și cu siguranță nu s-a aflat sub amenințarea Ucrainei. Iar unul care escaladează doarece aruncă potențial în joc forțe care ar putea înrăutăți lucrurile în cazul unui pas greșit”, a continuat oficialul.

Analiști cred că anunțul, venit pe fondul invaziei încă nereușite și a sancțiunilor dure ale Vestului, care au deja efecte, înseamnă că Rusia a stabilit că trebuie să își intensifice amenințarea.

„Există o posibilitate reală ca Putin să apeleze la armele nucleare dacă continuă să se confrunte cu eșecuri militare și vede că situația politică și diplomatică se prăbușește”, a avertizat Caitlin Talmadge, expertă în politică nucleară la Universitatea Georgetown.

Recomandări

Un posibil scenariu în războiul dintre Rusia și Ucraina. Sergiy Gerasymchuk, expert ucrainean în securitate: „Numai epuizarea ambelor părți poate duce la o încetare viabilă a focului” | Interviu

„Întregul tablou pare destul de sumbru pentru el (Putin). Dacă ar vrea să folosească armele nucleare tactice pentru a-și atinge (obiectivele) în Ucraina, ar putea face acest lucru”, a adăugat experta.

Ce spune doctrina militară nucleară a Rusiei

Important de precizat. Ordinul lui Putin, care se aplică armelor nucleare tradiționale, dar și noilor sale rachete hipersonice, nu înseamnă că acesta ordonă pregătiri pentru un atac nuclear.

Dar o lectură a doctrinei militare nucleare a Rusiei, publicate în 2020, spune clar că Kremlinul „își rezervă dreptul de a utiliza arme nucleare”, inclusiv „pentru prevenirea unei escaladări a acțiunilor militare și încetarea acestora în condiții acceptabile pentru Federația Rusă și/sau aliații săi”.

La momentul respectiv, țările occidentale au observat că Moscova arată prin noua doctrcină că este mai dispusă să își folosească armele nucleare. Până în 2020, politica declarată a Moscovei era de a utiliza arme nucleare atunci când „însăși existența statului este amenințată”. 

Decizia lui Putin a venit în urma unui avertisment pe care l-a lansat la începutul invaziei sale în Ucraina, joia trecută, potrivit căruia orice încercare a altor țări de a se „amesteca” va fi întâmpinată cu consecințe, o expresie interpretată ca însemnând posibile atacuri nucleare.

Recomandări

Guvernul Colectiv. La nouă ani de la tragedie, demisionarul Victor Ponta și colegii lui de cabinet sunt în continuare în prim-planul politicii

Statele occidentale nu au intervenit direct, dar au oferit un consistent ajutor militar.

De la începutul invaziei, Rusia nu a reușit să captureze Kiev sau Harkov, cele mai mari orașe din Ucraina, și a suferit pierderi grele în fața unei apărări ucrainene determinate.

Nu a fost doar ajutorul. Țările occidentale au convenit asupra unui pachet de sancțiuni care taie accesul unor bănci rusești la rețeaua globală de mesagerie financiară Swift și încearcă să împiedice banca centrală a Rusiei să folosească rezervele sale internaționale în valoare de 630 de miliarde de dolari. Sunt cele mai dure restricții economice impuse vreodată Moscovei.

De ce spune Rusia că a plasat forțele nucleare în alertă

Unii oficiali ai statelor NATO, precum ministrul de Externe al Franței, anunțaseră că Putin trebuie să înțeleagă că și alte state au arme nucleare.

Dar Kremlinul a anunțat că de vină este ministra de Externe de la Londra.

„Au fost făcute declarații de către diverși reprezentanți la diferite niveluri cu privire la posibile altercații sau chiar confruntări între NATO și Rusia. Considerăm că astfel de declarații sunt absolut inacceptabile. Nu i-aș numi pe autorii acestor declarații pe nume, deși a fost vorba de ministrul britanic de externe”, a spus purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov.

Recomandări

Maia Sandu obține o victorie a la Pirus: o victorie importantă care anunță un an foarte greu

Ministrul de externe Liz Truss a declarat duminică că, în fața posibilului sfârșit al regimului său, Putin ar putea recurge la „cele mai neplăcute mijloace” în Ucraina.

Întrebată la Sky News despre arsenalul de arme chimice și nucleare tactice al Rusiei, ea a spus: „Îi îndemn pe ruși să nu escaladeze acest conflict, dar trebuie să fim pregătiți pentru ca Rusia să încerce să folosească arme și mai rele”.

O cale de ieșire din încurcătură?

Anunțul lui Putin a venit, de asemenea, la scurt timp după ce delegațiile guvernelor de la Moscova și Kiev au acceptat să se întâlnească pentru negocieri, primele discuții de acest fel de la începutul invaziei.

Unii analiști au o explicație pentru momentul anunțului.

Lawrence Freedman, profesor emerit de studii de război la King’s College din Londra, a declarat pentru Financial Times că Putin ar putea vedea în amenințarea unui atac nuclear, combinată cu oferta unui potențial acord de pace, o „cale de ieșire din această încurcătură în care se află”.

Alții vorbesc însă despre escaladarea situației și despre faptul că liderul de la Kremlin devine imprevizibil.

„Faptul că Putin se transformă într-un paria pe scena internațională îl face și mai periculos și imprevizibil”, a declarat Andrius Tursa, expert în Europa de Est la firma de consultanță în domeniul riscurilor politice Teneo.

Ce înseamnă plasarea în alertă a forțelor nucleare

Conform ordinului, Rusia ar putea începe să scoată rachete balistice intercontinentale din bazele lor și să le monteze pe bombardiere grele cu rază lungă de acțiune, amenințând astfel SUA, sau să mute focoase tactice din depozite în punctele de mobilizare, amenințând Ucraina, a explicat James Acton, cercetător la Carnegie Endowment.

„Echiparea bombardierelor cu focoase nucleare și apoi prezența acestor bombardiere în aer este în mod clar un semnal mai agresiv decât menținerea acestor bombardiere la sol”, a spus acesta.

Ordinul lui Putin este deocamdată mai degrabă o „comandă preliminară” decât pregătiri active pentru un atac, a spus și Pavel Podvig, cercetător științific principal la Institutul ONU pentru Cercetare în domeniul Dezarmării din Geneva.

„Pe timp de pace, sistemul este acolo, dar circuitele sunt deconectate. Deci nu poți transmite fizic semnalul chiar dacă vrei”, a spus Podvig. „Chiar dacă ai apăsa butonul, nu s-ar întâmpla nimic”.

Podvig a avertizat, totuși, că „există un deficit de gândire rațională în anumite cercuri” care tensionează suplimentar situația.

Câte arme nucleare are Rusia

Potrivit unui raport al Buletinului Oamenilor de Știință în domeniul Atomic, Rusia are în jur de 4.477 de focoase nucleare, care pot fi folosite de lansatoarele strategice cu rază lungă de acțiune sau de forțele nucleare tactice cu rază scurtă de acțiune.

Din acest total, în jur de 1.588 de focoase strategice sunt desfășurate: aproximativ 812 montate pe rachete balistice terestre, în jur de 576 pe rachete balistice de pe submarine și posibil 200 aflate în bazele bombardierelor grele.

În jur de 977 de ale focoase strategice sunt depozitate, alături de alte 1.912 focoase strategice.

În plus, alături de acest arsenal militar pentru forțele operaționale există alte 1.500 de de focoase retrase dar încă intacte, care ridică totalul la aproximativ 5.977 de focoase.

Ce arme nucleare are Rusia

Chiar înainte de invazie, Putin l-a invitat pe dictatorul belarus Aleksandr Lukașenko pentru un exercițiu militar care a simulat capacitatea triadei nucleare. Triada nucleară este o structură de forță militară cu trei componente, care constă în rachete nucleare lansate de pe uscat, submarine înarmate cu rachete nucleare și avioane strategice cu bombe și rachete nucleare.

Astfel, avioanele de luptă MiG-31 au decolat de pe un aerodrom din Peninsula Kola și au lansat noile rachete supersonice Kinjal spre ținte pe mare și pe uscat.

Kh-47M2 Kinzhal (Pumnalul) este o rachetă de croazieră hipersonică cu capacitate nucleară. Are o rază de acțiune declarată de peste 2.000 km, o viteză de Mach 10 și capacitatea de a efectua manevre de evitare în fiecare etapă a zborului său. Poate transporta atât focoase convenționale, cât și nucleare și poate fi lansată de pe bombardierele Tu-22M3 sau de pe interceptoarele MiG-31K.

La poligonul de testare Kapuțin Yar din regiunea Astrahan, a fost lansată o rachetă de croazieră cu rază scurtă de acțiune Iskander

Forțele nucleare strategice au lansat și o rachetă balistică intercontinentală Iars de pe cosmodromul Plesețk din regiunea Arhangelsk. Racheta a lovit o țintă în poligonul Kura din Peninsula Kamceatka.

RS-24 Yars, cunoscută și sub numele de RT-24 Yars sau Topol-MR este o rachetă balistică intercontinentală rusă armată termonuclear cu o rază de acțiune de până la 11.000 – 12.000 de km.

Dintr-o poziție scufundată în Marea Barents, submarinul Karelia din clasa Delta-IV al Flotei de Nord a lansat o rachetă Sineva, vizând, de asemenea, poligonul Kura.

R-29RMU2 Sineva este o rachetă balistică cu combustibil lichid. Poate transporta patru focoase și este proiectată pentru a fi lansată de pe submarinele din clasa Delta IV, care sunt înarmate cu câte 16 rachete fiecare. Are o rază de acțiune de până la 8.300 de km.

Rachete de croazieră lansate din aer au fost lansate de bombardiere strategice cu rază lungă de acțiune Tu-95. Avioanele au zburat atât în estul Rusiei, cât și în regiunea de nord-vest și cu rachete care au lovit ținte din poligoanele Pemboy și Kura, potrivit comunicatului oficial al Ministerului Apărării.

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia

Urmărește-ne pe Google News