Cuprins:
Cum funcționează ARNm
ARN mesager (ARNm) este o moleculă care transportă instrucțiuni de la ADN către „fabricile” celulei, numite ribozomi, unde se produc proteinele esențiale pentru funcționarea organismului. Poate fi văzut ca un mesaj temporar care ajută celulele să creeze proteinele necesare fără a modifica ADN-ul, scrie Institutul Național de Cercetare a Genomului Uman.
În nucleul celulei, ADN-ul este copiat într-o moleculă de ARNm, care iese apoi în citoplasmă. Apoi, ribozomii citesc ARNm și traduc informația în proteine, folosind aminoacizi aduși de alte molecule. După ce și-a îndeplinit rolul, ARNm este distrus, astfel încât să nu continue producerea proteinei la nesfârșit.
ARNm are numeroase utilizări în medicină și biotehnologie. Vaccinurile, de exemplu, folosesc ARNm pentru a instrui organismul să producă o proteină a unui virus, astfel încât sistemul imunitar să o recunoască și să învețe să se apere. Această tehnologie a devenit foarte cunoscută în timpul pandemiei de Covid-19, odată cu vaccinurile realizate de Pfizer-BioNTech și Moderna
ARNm este folosit și în terapia genică, pentru a corecta boli genetice, precum fibroza chistică, ajutând celulele să producă proteine sănătoase, iar medicamente bazate pe ARNm pot stimula corpul să producă proteine care lipsesc în boli rare, autoimune sau neurodegenerative.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_6f1514ba0124c54f52ce8157b9af774c.jpg)
Avantajele ARNm în medicină
Se spune că terapia ARNm ar fi una foarte sigură, ea nu modifică ADN-ul și ar fi eliminată rapid din corp. Mai mult, cercetătorii afirmă că ARNm fi programat să producă orice proteină, ceea ce îl face ideal pentru vaccinuri și terapii personalizate și declanșează un răspuns imun puternic.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/asistent-medical-trage-vaccin-in-seringa-sursa-profimedia-images-1024x597.jpg)
Terapia bazată pe ARNm în cancer funcționează în principal prin stimularea sistemului imunitar să recunoască și să distrugă celulele tumorale, arată un studiu realizat de Universitatea Florida. Există două abordări principale:
În primul rând, vaccinurile terapeutice sunt create pe baza mutațiilor specifice ale tumorii fiecărui pacient. ARNm este injectat pentru a codifica proteine specifice tumorii, instruind sistemul imunitar să le recunoască și să le atace. Se testează în cancere agresive, precum melanomul și cancerul pancreatic.
Apoi, în loc să stimuleze sistemul imunitar, unele terapii ARNm sunt proiectate pentru a produce proteine care inhibă creșterea tumorilor sau îmbunătățesc răspunsul la alte tratamente.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c40b2b2848ca155b658226023f1fd567.jpg)
De asemenea, oamenii de știință au reușit să creeze un nou vaccin bazat pe ARNm, împotriva tuberculozei, care a obținut rezultate promițătoare în studiile preclinice.
ARNm și tratamentul cancerului
Cercetările în oncologie au început în anii 1990, când oamenii de știință au început să experimenteze cu ARNm ca posibilă terapie pentru cancer, studiind felul în care acesta ar putea stimula sistemul imunitar să atace celulele tumorale.
Primele studii clinice pe pacienți cu cancer au fost demarate 10 ani mai târziu, concentrându-se pe vaccinurile personalizate pe bază de ARNm. Acestea au fost dezvoltate pentru a instrui sistemul imunitar să recunoască și să distrugă celulele canceroase.
În anul 2010, mai multe companii au început să dezvolte terapii experimentale bazate pe ARNm, testându-le pe pacienți cu melanom, cancer pulmonar și alte tipuri de tumori.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/bolnav-de-cancer-alaturi-de-medic-in-timpul-tratamentului-sursa-profimedia-images-1-e1740316128979-1024x577.jpg)
În prezent, sunt în desfășurare numeroase studii clinice pentru vaccinuri și terapii ARNm împotriva cancerului, inclusiv pentru melanom, cancer pancreatic și cancer pulmonar.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_63ff26b6b598b5617b0e437fd354840b.jpg)
Terapia ARNm, testată pe pacienții oncologici în stadii avansate
Majoritatea studiilor clinice s-au concentrat pe pacienții cu cancer avansat (III-IV) sau metastatic, unde opțiunile de tratament sunt limitate, având scopul de a prelungi v și de a reduce progresia bolii.
Apoi, un grup țintă a fost format din pacienți care au suferit intervenții chirurgicale pentru cancer dar care au un risc ridicat de recidivă. Ei au primit vaccinuri ARNm pentru a ajuta sistemul imunitar să prevină reapariția bolii.
Studiile pe pacienții cu cancere în stadii incipiente sunt încă în desfășurare și se explorează posibilitatea de a administra vaccinuri ARNm în stadii mai timpurii, pentru a preveni recurența cancerului și a îmbunătăți șansele de vindecare. Tratamentele sunt încă în faza de testare și nu sunt aprobate pentru utilizare standard.
Ce promite terapia ARNm
Dacă ne referim la rezultate pe termen scurt, studiile clinice inițiale au arătat că terapiile bazate pe ARNm sunt, în general, bine tolerate de pacienți, cu efecte secundare minime, similare celor observate la alte forme de imunoterapie.
Unele studii au raportat că, pe termen mediu, se poate observa o stabilizare a bolii sau chiar o regresie a tumorilor, mai ales în combinație cu alte forme de terapie, cum ar fi inhibitorii punctelor de control imun.
Totuși, dacă vorbim despre efectele pe termen lung, cercetătorii nu pot oferi garanții sau certitudini, deoarece tehnologia este relativ nouă și efectele pe termen lung sunt limitate.
ARNm, beneficii, riscuri și controverse
Tehnologia ARN mesager a revoluționat medicina dar, ca orice inovație, vine cu beneficii dar și cu riscuri. Dintre beneficii, putem enumera:
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/vedere-microscopica-a-adn-ului--sursa-profimedia-images-e1740316290390-1024x577.jpg)
- Vaccinurile ARNm pot fi create mult mai repede decât cele clasice.
- Poate fi folosită pentru terapii personalizate împotriva cancerului sau bolilor genetice.
- Nu modifică ADN-ul și estă eliminate rapid din organism.
- Poate declanșa o reacție imună eficientă, protejând împotriva virusurilor.
- Poate fi adaptată pentru diverse boli, inclusiv infecții, cancer și afecțiuni genetice.
Bineînțeles că trebuie să vorbim și despre riscurile pe care le implică această tehnologie:
- Ca orice vaccin sau tratament, poate provoca efecte secundare, precum febră, oboseală sau durere la locul injectării.
- În cazuri rare, sistemul imunitar poate reacționa prea puternic, provocând inflamații severe.
- ARNm este instabil și necesită depozitare la temperaturi foarte scăzute.
- Deoarece este o tehnologie relativ nouă, încă se studiază posibilele efecte pe termen lung.
Până în acest moment, studiile și datele oficiale arată că vaccinurile ARNm sunt sigure pentru majoritatea oamenilor, dar există și raportări de efecte adverse grave, precum miocardită și pericardită, ceea ce înseamnă o inflamație a inimii, observată mai ales la bărbații tineri. De asemenea, au fost raportate și cazuri de reacții alergice severe (anafilaxie).
Au fost analizate cazuri de deces care au urmat vaccinării, dar studiile nu au găsit o legătură directă între vaccinurile ARNm și mortalitate.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_d985a3d6794e4a3ce8f1da01ff7560f6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_f1151644557da39f84fae40212b79fd1.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_225eb59a6fa1a0b7d6084495540247fa.png)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_0186c838f1c67770f7670ca270f5ffa5.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_a20695f99c835f03267ac550f950ddd3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_9262cb220da9665332a12b7a96868828.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_3d86ddd44adb0c87e0b68f299fae3507.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_5f189f5cccbce731d19fbad6e8566289.jpg)