Primăria lui Firea, obligată să întoarcă licitația tramvaielor de 180 de milioane de euro și alte 20 de articole ale Libertății care au schimbat lucruri

Autoritățile, dar și oamenii obișnuiți reacționează uneori cu o forță care antrenează consecințe. S-a întâmplat după unele dintre investigațiile jurnalistice, seriile de reportaje și campaniile de presă ale Libertății, din 2020.

Ele sunt articolele redacției noastre, iar la unele dintre ele cităm și celelalte publicații care au depus efort pe tema respectivă, făcând propriile demersuri jurnalistice. 

E greu de spus când și de ce se petrece această chimie care produce schimbare în societate. Datoria noastră e să continuăm. În minutele următoare vă provocăm să reflectăm împreună asupra ideii că „în România nu se schimbă nimic” sau că „totul e pierdut”.

1. Licitație trucată și anularea deciziei de atribuire a contractului celor 100 de tramvaie cumpărate de Primăria București

Investigația referitoare la o achiziție de tramvaie în valoare de 180 de milioane de euro, publicată la final de 2019 de Libertatea și continuată pe parcursul lui 2020, a dus, în cele din urmă, la schimbarea câștigătorului.

Inițial, câștigătoare fusese declarată firma Durmazlar din Turcia. Ziarul a arătat mai multe abuzuri: s-a secretizat achiziția pentru 100 de tramvaie noi, apoi cum primăria a ignorat 6 nereguli în achiziția de la compania turcă, observate de Agenția Națională pentru Achiziții Publice.

Recomandări

Rezultate prezidenţiale Republica Moldova – Turul doi. Câte voturi au obținut Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo

În luna iunie, primăria a pierdut, definitiv, la Curtea de Apel București, procesul prin care se cerea reanalizarea ofertelor.

Aranjamentul scos la iveală de reporterii de investigație în noiembrie 2019 și expus pe tot parcursul lui 2020 a fost întors definitiv în septembrie 2020, cu doar câteva săptămâni înainte ca Gabriela Firea să piardă scaunul de primar, când Astra Vagoane Arad a câștigat licitația celor 100 de vagoane.

2. Prodecanul Universității de Construcții București, eliberat din funcție

În luna ianuarie 2020, Libertatea a arătat că statul plătește milioane de euro pentru construcții mari ridicate pe expertize falsificate. Responsabil, arătau sursele ziarului, cu documente, era prodecanul Universității de Construcții București, Daniel Stoica, cel care folosea semnătura și ștampila unui expert care nu era chestionat în legătură cu clădirile.

Printre clădirile astfel avizate: stadionul din Târgoviște, Universitatea Ovidius din Constanța și Centrul Militar din Buzău.

Recomandări

Cifrele din spatele alegerilor pentru desemnarea noului președinte al României: peste 22 de milioane de buletine tipărite și o sută de mii de ștampile

Universitatea de Construcții București a reacționat și l-a eliberat din funcție pe Stoica imediat după publicare.

3. DNA a descins la gigantul farma KRKA pentru plăți către medici

În ianuarie 2020, Libertatea a început o investigație jurnalistică în care a oferit publicului documente din interiorul KRKA, care arătau aceste mecanisme de mită.

Direcția Națională Anticorupție a deschis un dosar despre felul în care compania farmaceutică KRKA a plătit sute de medici din România pentru a prescrie medicamentele companiei.

4. Când schimbarea înseamnă o casă pentru o familie

În februarie, jurnalista Maria Andrieș scria de la fața locului despre o familie din Dâmbovița, cu cinci copii în grijă, care locuia într-un siloz de fost C.A.P.  

Recomandări

Regele Felipe și regina Letizia, sub o ploaie de noroi și obiecte aruncate de mulțimea furioasă, lângă Valencia: „Asasinilor! Asasinilor!”

Povestea „micilor prințese din hambar” l-a impresionat și pe Marius Simionică, un român care a muncit în Marea Britanie și a devenit un ambasador neoficial al carității românilor de acolo. Acesta a organizat o strângere de fonduri, chiar după ce articolul a apărut în ziar, și a ajutat la construcția unei case. 

Familia din Dâmbovița s-a mutat acolo în mai.

5. Cititorii au donat bani și un puști de 16 ani și-a făcut locuință

În primăvară, chiar în mijlocul stării de urgență, Maria Andrieș a relatat povestea lui Georgică, un puşti din Dâmbovița în vârstă de 16 ani, care își construia singur casă. Ca să facă rost de bani, Georgică a muncit cu ziua și a vândut bălegar. După publicarea articolului, mai mulți cititori au donat bani ca să îl ajute pe adolescent să își termine casa. Și jandarmii din Dâmbovița au donat materiale de construcţii, în valoare de 3.000 de euro.

6. A treia casă renovată din donații: cea din Chitila

Tot jurnalista Maria Andrieș a scris la finalul lui iulie despre Cristi, un adolescent de 19 ani din Chitila, care își crește singur fratele de 11 ani, după ce părinții lor i-au abandonat. Povestea lor a dus la mobilizare în rândul cititorilor, care au donat  în jur de 5.000 de euro, prin intermediul Asociației Şansa Ta. Cu sumele donate, Cristi a început să renoveze casa. „Locuinţa are acum un acoperiş nou, prin care nu mai plouă”.

7. Șoc în arheologia românească și retragerea licenței pentru dezgroparea unei statui controversate

Anunțată drept „cea mai importantă descoperire paleolitică din istoria României”, statuia lui Venus dezgropată dintr-un sit de la Piatra Neamț de echipa profesorului Marin Cârciumaru din Târgoviște a fost obiectul unei investigații jurnalistice în Libertatea.

Consecința a fost că mai multe voci ale arheologiei din România au luat atitudine la adresa regizării descoperirii, iar Comisia Națională de Arheologie a suspendat autorizația arheologului care a condus respectivul șantier. 

8. CNA a oprit campania publicitară la spitalul care nu există după un articol din Libertatea

Scriitorul și publicistul Petre Barbu, care are o rubrică în Libertatea, a remarcat în august 2020 că Primăria Sectorului 1 își face publicitate pe televizor la un spital care nu există!

Primarul Dan Tudorache își promova astfel propria imagine pe bani publici.

După articolul din Libertatea, Consiliul Național al Audiovizualului s-a sesizat. A numit spotul „o minciună” și a oprit  campania publicitară la „spitalul aflat în proiect”, dar prezentat ca „realizat”.

9. Seria Adrian Ionel: șeful Unifarm, schimbat și trimis în judecată

Un subiect la care a lucrat presa de investigație din România, precum RISE Project, Recorder, Libertatea, Newsweek, Hotnews și alte publicații: contractele-gigant derulate de compania de stat Unifarm.

La câteva zile după declararea stării de urgență, pe 21 martie, reporterul Libertatea Viorel Tudorache a scris despre contractul încheiat între Unifarm și BSG Business Select SRL pentru achiziționarea unui milion de măşti şi 30.000 de combinezoane. Era fix înțelegerea care a intrat în vizorul DNA. 

Subiectul a fost dezvoltat pe larg, la jumătatea lunii aprilie, de RISE Project, care a adus detalii importante în lumina publică. 

Libertatea a relatat într-o lungă serie de articole, începută și ea în aprilie, despre faptul că Ministerul Sănătății știa de ani buni care sunt problemele de integritate ale șefului Unifarm și că acesta a încheiat în pandemie contracte prin care prețul materialelor sanitare s-a dublat.

În cele din urmă, Adrian Ionel a fost destituit și, în octombrie, trimis în judecată pentru o mită de 760.000 de euro.

10. Antidrogul a deschis dosar penal în Spitalul Tg. Neamț după articolele Libertatea

Poliția antidrog a deschis dosar penal la Spitalul Târgu Neamț după un articol din Libertatea. „Scoteau morfina din spital după ce o scădeau din calculator”, spuneau sursele ziarului. 

Oamenii legii au vizitat Spitalul Orășenesc din Tg. Neamț, unde au descoperit schema utilizată pentru a sustrage substanțe precum morfină sau Mialgin. Ei s-au interesat și de Haloperidol.

Alexandru Pătrașcu, managerul instituției în starea de urgență și cea de alertă, a recunoscut cazul și a spus că „am luat măsuri foarte drastice, iar circuitul medicamentelor este acum foarte strict”.

11. DNA a verificat contractele dintre patroana de pensiune și  Spitalul Județean Suceava

La începutul lui aprilie, jurnalista Iulia Marin a arătat cum a câștigat o patroană de pensiune un contract de aproape două milioane de euro cu Spitalul Județean Suceava. Contractul era pentru modernizarea Laboratorului de Medicină Nucleară.

 „Sunteți niște nesimțiți. Rețineți bine ce vă spun. Investigați bine, după care o să vedem. S-a depus o ofertă, dar nu am câștigat-o, da? Hai, la revedere!”, a spus Mugurel Munteanu, omul de afaceri care se afla în spatele patroanei de pensiune. 

Conform presei locale din județul Suceava, Direcția Națională Anticorupție a început, în vară, verificarea contractelor de reabilitare a spitalului județean, în urma articolelor publicate de Libertatea cu privire la patroana de pensiune care a obținut lucrări pe bandă rulantă la unitatea sanitară. 

12. Sancțiune pentru „servilismul” postului lui Pandele

Prima emisiune a postului Metropola TV din Voluntari, având-o ca invitată pe Gabriela Firea, a dus la o sancțiune pentru „servilismul” postului, după ce Libertatea a scris despre această emisiune difuzată chiar în perioada campaniei electorale. 

De asemenea, în urma dezvăluirilor Libertatea referitoare la reclamele Primăriei București care au rulat pe principalele posturi TV în plină campanie electorală, mai multe organizații au solicitat CNA suspendarea acestora.

13. Srilankezi angajați la Cluj după saga umilinței de la Botoșani

Pe 19 mai, ziarista Adina Florea obținea imagini de la muncitorii srilankezi din Botoșani care fuseseră carantinați cu forța, unora fiindu-le legate mâinile cu „șoricei” de plastic.

Ea s-a deplasat la fața locului pe 24 mai, când ei au fost eliberați din carantină și, în „Saga Umilinței”, cum a denumit-o ziarul, au fost trimiși la Aeroportul Otopeni, deși nu exista niciun zbor spre Colombo, capitala statului insular.

Autoritățile au încercat să se scuze, mințind că aceștia nu urmau să fie trimiși în aeroport, ci doar la o nouă firmă din Colentina, nordul Bucureștiului. Însă s-au dat de gol cu autocarele pe care scria „OTOPENI”.

Imediat după publicare, fostul ministru al muncii Violeta Alexandru s-a deplasat la Otopeni, iar srilankezii, care aveau forme legale, au fost redirecționați către o firmă de cafea din Jucu, județul Cluj.

14. Dosar într-un caz de violență domestică, redeschis

În iunie, jurnalista Andreea Archip a scris despre un bărbat din Cluj care a fost iertat de procurori după ce și-a lovit soția pe motiv că femeia a declarat un număr mai mare de lovituri decât agresorul și oamenilor legii nu le-a fost clar locul în care s-a întâmplat actul de violență. 

După publicarea articolului, procurorii au redeschis cazul, iar victima a fost rechemată pentru audieri.

15. DSP Suceava și ministrul muncii, scuze publice

Gest rar în haosul primelor luni de pandemie și nu numai. DSP Suceava a cerut scuze, prin intermediul Libertatea, după ce ziarul scrisese că peste 100 de teste ale medicilor din cel mai mare focar al țării în aprilie, Suceava, fuseseră compromise. 

„Într-adevăr, probele au fost compromise. Toți lucrăm sub o presiune fantastică și regretăm această eroare”, a spus conducerea DSP pentru Libertatea.

În iunie, fostul ministrul al muncii Violeta Alexandru i-a cerut scuze unei muncitoare care nu și-a primit salariul de la angajatorul său. Cazul Angelicăi Manole, femeia plătită cu 700 de lei pentru o lună de muncă, a fost publicat în Libertatea. 

16. Intervenția Avocatului Poporului

Avocatul Poporului a intervenit, în luna mai, în cazul persoanelor internate în Centrul de Reabilitare Neuropsihiatrică Dărmănești, după dezvăluirile Libertatea referitoare la condițiile de tratament.

În iunie, Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu în urma articolului din Libertatea despre cei 535 de români care au suferit accidente de muncă în Austria. Ziarul a arătat cum în perioada 2015-2019, 535 de muncitori români au suferit accidente de muncă în Austria, dintre care unele mortale.

17. Legea care interzice referințele la gen, trimisă, în urma dezbaterii publice, la CCR și declarată neconstituțională

În noiembrie 2019, jurnalistele Florinela Iosip și Alexandra Nistoroiu au scris despre proiectul de lege al senatorului PMP Cristian Lungu, care interzicea referinţele la gen în şcoli şi universităţi. Legea lui Lungu cerea să fie sancţionate „prozelitismul de gen” şi „prozelitismul de sex”.

Ziarul a deschis dezbaterea, prezentând proiectul de lege şi un interviu cu Lungu despre motivaţiile sale, dar şi poziţia lui Patrick Brăila, activist pentru drepturile persoanelor transgender.

Ulterior, presiunea publică exercitată de ONG-uri şi activişti l-a determinat pe Klaus Iohannis să atace legea (care trecuse de Parlament) la CCR. Legea a fost recent declarată neconstituţională.

18. Secureanu, trimis în judecată după 4 ani în al doilea dosar

În septembrie 2020, la 4 ani după ce echipa de investigații Libertatea/GSP scria că managerul Spitalului Malaxa, Florin Secureanu, își făcea casă pe banii spitalului și o trimitea pe mătușa iubitei la operație în spital privat pe banii spitalului public condus de el, DNA îl trimitea în judecată și pentru aceste fapte. 

Primul dosar se află încă la Tribunalul București și a fost pornit tot după o investigație a ziariștilor Libertatea/GSP.

19. Primul manager căzut în era Nicușor Dan

În luna noiembrie, Libertatea a scris despre Dan Sîmpălean, manager al Spitalului Filantropia din Capitală, care făcea afaceri cu firma la care lucrase în Tg. Mureș și de la care cumpăra peste prețul pieței. Mai mult, acesta cumpărase dezinfectant de la o altă firmă cu de 5 ori prețul pieței.

În plus, Libertatea a prezentat cum o altă licitație atribuită unei firme cu contracte gigant în pandemie, Ducos, aparținându-i unui fost partener de offshore al lui Adrian Streinu-Cercel, câștigase dubios o licitație, întoarsă în cele din urmă de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor.

Nicușor Dan nu i-a mai prelungit înțelegerea acestuia după ce a văzut raportul Curții de Conturi care conținea inclusiv aspectele relatate de Libertatea.

20. Casă de la Visuri la Cheie

În iunie, Cristina Radu a prezentat cum Eli Neicuț a lăsat un job în IT pentru a construi o casă pentru o mamă cu 6 copii. Mai avea nevoie, în acel moment, de 5.000 de euro pentru a o termina.

A intervenit echipa „Visuri la Cheie”, care a terminat casa pentru familia numeroasă din comuna Vedea, județul Giurgiu.

21. Dosar în cazul agresorului sexual de la Timișoara

În decembrie, ziarul a arătat cum Dan Raicu, asistent de la Spitalul de Copii Louis Țurcanu din Timișoara, a fost acuzat de cel puțin trei mămici de agresiune sexuală, însă spitalul a ascuns la sertar plângerile.

Poliția a deschis, în aceeași zi, dosar penal.

Mai mult, fostul manager al instituției a recunoscut că existau și plângeri mai vechi, unele vechi de 14 ani, însă care nu mai fuseseră susținute în fața polițiștilor.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro