Artiștii acuză că schema de ajutor de stat pentru sectorul cultural e discriminatorie și inechitabilă. Tudor Chirilă: “Ministerul Culturii ne-a mințit”

Schema de ajutor de stat, în valoare de 100 milioane de euro, pentru susţinerea sectorului cultural independent a apărut pentru prima dată, ca proiect, în luna noiembrie 2020. 

După primele proteste publice, o parte din artiştii şi lucrătorii din domeniul cultural au intrat într-un grup de lucru constituit pe lângă Ministerul Culturii şi au venit cu multiple propuneri pentru modificarea schemei, printre care includerea tuturor categoriilor de artişti sau companii care nu aveau cum să acceseze schema. 

După 15 runde de negocieri, “a ieşit exact aceeaşi schemă care fusese contestată în noiembrie”, explică Tudor Chirilă, unul dintre membrii grupului de lucru. 

Principalele nemulţumiri ale artiştilor şi reprezentanţilor sectorului cultural sunt că:

• schema de ajutor de stat nu reprezintă o compensare pentru toate veniturile pierdute de artişti în urma pandemiei (prin anularea evenimentelor şi spectacolelor din cauza restricţiilor), ci o finanţare a unor proiecte viitoare, de care artiştii ar putea beneficia exclusiv prin intermediari.
• schema de ajutor de stat nu se referă la întregul sector cultural, ci exclude mai multe categorii (de pildă, microîntreprinderile cu un salariat – o variantă folosită de mulţi instrumentişti pentru a-şi încasa veniturile din concerte – nu pot aplica deloc la granturile oferite de Ministerul Culturii).
• aceste finanţări ar urma să fie acordate organizatorilor de evenimente, dar nu şi direct artiştilor. Artiştii, dar şi alţi lucrători din sectorul cultural ar urma să beneficieze de aceste fonduri doar ca plăţi pentru prestări de servicii odată cu organizarea evenimentelor viitoare, deci nu imediat.
• artiştii acuză guvernul de manipulare şi de faptul că au mimat dialogul cu reprezentanţii lor, în grupul de lucru, pentru că niciuna din propunerile lor nu s-a regăsit în OUG-ul publicat marţi, 26 ianuarie.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

Între timp, artiştii şi-au pierdut între 80 şi 100% din venituri în această perioadă, spune Răzvan Ailenei, de la Asociaţia MUZE, un ONG care  reuneşte artişti din teatru, film, muzică, dans şi stand-up.

Statul nu va compensa artiștii pentru veniturile pierdute în pandemie

Proiectul a stârnit încă din noiembrie proteste pentru că foarte multe categorii de artişti, lucrători sau companii din sectorul cultural nu se regăseau deloc în această schemă, deşi fuseseră cel puţin la fel de afectaţi financiar de pandemie ca organizatorii de evenimente.

“Este absolut revoltător ca după o lună de zile să fim în acelaşi loc, să fim minţiţi de Ministerul Culturii”, spune Tudor Chirilă.

Chirilă a mai explicat şi că principiul după care este construită schema de ajutor de stat nu este în favoarea artiştilor, pentru că statul merge, de fapt, pe finanţarea unor proiecte viitoare, nu pe compensarea evenimentelor anulate, care au dus la pierderi de venituri pentru artişti.  

Ministerul acreditează ideea că “dacă eşti cuminte, taci din gură, vei fi ajutat”, crede Tudor Chirilă 

“Atunci când Alexandru Nanau a refuzat decorarea (n.r. – din partea preşedintelui), Ministerul Culturii l-a certat foarte tare, spunându-i că i-a dat bani pentru film, minându-şi propria poziţie, de parcă banii daţi lui Alexander Nanau au fost o favoare subiectivă, din partea unei instituţii de stat. Deci ei acreditează ideea că, dacă eşti cuminte, taci din gură şi faci joc de glezne, vei fi ajutat. Şi în general că dacă câştigi în proiect, e bine să înţelegi că el nu este în urma meritocraţiei şi în urma calităţii proiectului, ci pentru faptul că ministerul îţi face un favor”, a comentat Chirilă disputa recentă dintre regizorul filmului ”Colectiv” şi Ministerul Culturii.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Chirilă vede această dispută ca fiind reprezentativă pentru felul în care ministerul de resort gestionează relaţia cu artiştii şi oamenii care lucrează în sectorul cultural.

“Nu este o schemă de ajutor pentru tot sectorul.  Noi am cerut o schemă în care banii se vor oferi echitabil pentru toată lumea, pentru nevoile curente ale oamenilor”, spune şi Bogdan Nedelcu, preşedintele Asociaţiei Lucrătorilor din Industria de Spectacol.  

Nu am spus niciodată că nu e bine să se acorde niste bani organizatorilor pentru o relansare a sectorului. Dar am semnalat şi în noiembrie, şi acum că avem nevoie de  finanţare, de niște bani alocaţi pentru compensarea lunilor de inactivitate a tuturor operatorilor din acest sector.

Preşedintele Asociaţiei Lucrătorilor din Industria de Spectacol:

Printre propunerile aduse de artişti în grupul de lucru se numără:

• artistul să devină beneficiar principal, direct şi imediat al acestor fonduri;
• granturile să se aloce fiecărui beneficiar, direct proporţional cu contribuţia lui la bugetul de stat din activităţi culturale
• conturarea unei baze de calcul echidistante pentru distribuirea pe segmente de lucru a acestor granturi, în funcție de contribuția fiecărui potențial beneficiar la bugetul de stat.

“Am pierdut 30% din forţa de muncă din acest sector”. Lucrătorii din sectorul cultural, într-o situaţie disperată

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

În formula actuală, din ordonanţa de urgenţă, schema este de fapt una de “relansare”, iar “banii ar urma să fie distribuiţi de organizatori către toţi oamenii de sub ei – artişti, lucrători, firme de scenotehnică. Aceşti bani sunt practic nişte sume oferite în viitor pentru prestări de servicii. Nu sunt un ajutor acum pentru oamenii respectivi”, a mai spus Nedelcu. 

Lucrătorii din domeniu sunt “într-o situaţie disperată”, a insistat Bogdan Nedelcu:

“Guvernanţii noştri ar trebui că firmele care susţin aceste evenimente culturale depind de nişte oameni care acasă au nişte copii, nişte rate la bănci”; spune Ciprian Miclea, care deţine o firmă de tehnică în industria spectacolului, cu aproximativ 30 de angajaţi. “Am reuşit să-i susţin din buzunar, pe româneşte, am vândut o casă, un teren, nişte maşini – ca să le fie bine”. 

Miclea a explicat că, în alte ţări europene, pentru firme ca a lui, statul a oferit compensaţii, însă nu acelaşi lucru se întâmplă în România. 

“Am tehnician, în şomaj tehnic cu 2200 lei, rată la bancă 1200 lei. Soţia şi-a pierdut jobul. Au doi copii acasă. Dacă guvernanţii sunt şi ei în aceeaşi situaţie, îi rog să ne întâlnim. Vrem să ştim cu subiect şi predicat ce se poate face pentru întreaga industrie”, a insistat Miclea. 

25 de oameni nu pot fi plătiți, dacă Loredana stă acasă

Alex Tomulescu, managerul unor artişti, a dat exemplul concret al Loredanei, cu care lucrează de peste 10 ani, pentru a arăta de ce au ieşit în faţă artişti celebri din România – chiar şi supunându-se unui val de ură publică, pentru că o parte din public a considerat că stau prea bine din punct de vedere financiar ca să se plângă. 

Ea îşi produce şi autofinanţează evenimentele pe bilete. În echipa Loredanei sunt peste 25 de oameni, pe care ea-i plăteşte în mod regulat. Şofer, asistentă, contabil, administrator, o trupă de 12 oameni, doi tehnicieni, inginer de sunet, personal la make-up, la păr, la costume, agenţi de booking. Toţi aceşti oameni nu pot fi plătiţi, dacă Loredana stă acasă.

Alex Tomulescu, managerul Loredanei:

Tomulescu spune că Loredana a încercat să compenseze o parte din veniturile acestor oameni din propriul buzunar, dar nu a fost suficient. 

“Instrumentiştii, din păcate, nu şi-au mai permis să-şi plătească chiriile, mulţi s-au întors acasă la părinţi. Basistul Loredanei a plecat în America, percuţionistul Loredanei a plecat în Anglia la muncă. Noi i-am pierdut pe aceşti oameni, pentru că nu am reuşit să-i ajutăm mai mult decât se putea, iar statul nu a reuşit să-i ajute deloc”, a concluzionat Tomulescu.  

“Nu vom avea cinematografie naţională în 2022-2023”

Şi cinematografia naţională va fi profund afectată de eşecul statului în a găsi soluţii convenabile pentru toată industria culturală, crede Ada Solomon, producătoare de film

Cred că fiecare din cei prezenţi aici reuşeşte să supravieţuiască pe cont propriu pentru sine. Am avut un an foarte încărcat, am reuşit să finanţez două filme în lockdown, am filmat în vara asta, nu am o problemă la nivel personal. Însă ştiu că în 2022-2023 cinematografia va fi zero, nu va exista producţie naţională.

Ada Solomon:

“Greşeala cea mai mare a  Ministerului Culturii este această atitudine că autoritatea e de-o parte, iar sectorul cultural de cealaltă parte. Dacă Ministerul Culturii s-ar duce către finanţe, economie, fonduri europene, dezvoltare, împreună cu sectorul cultural, atunci lucrurile s-ar putea clinti măcar. Câtă vreme dânsul spune: nu e de competenţa mea… e foarte greu de înţeles care e ministerul de resort pentru artişti?”, a mai arătat Solomon în intervenţia ei. 

Ce fel de granturi cuprinde schema, în forma din OUG

Schema propusă de Ministerul Culturii prin proiectul de OUG pus în dezbatere publică în 26 ianuarie presupune: 

• granturi pentru organizarea de festivaluri, reprezentând 25% din valoarea brută a biletelor vândute pentru evenimentele desfășurate în anul 2019 în România, dar fără a depăși 800.000 euro;
• granturi pentru organizarea de evenimente culturale: între 1 – 10 evenimente organizate în anul 2019 – valoarea maximă a ajutorului este echivalentul în lei al sumei reprezentând 5% din valoarea brută a biletelor vândute pentru evenimentele desfășurate în anul 2019 în România, dar fără a depăși 800.000 euro;
• între 11 – 50 evenimente organizate în anul 2019 – valoarea maximă a ajutorului este echivalentul în lei al sumei reprezentând 10% din valoarea brută a biletelor vândute pentru evenimentele desfășurate în anul 2019 în România, dar fără a depăși 800.000 euro;
• peste 50 evenimente organizate în anul 2019 – valoarea maximă a ajutorului este echivalentul în lei al sumei reprezentând 15% din valoarea brută a biletelor vândute pentru evenimentele desfășurate în anul 2019 în Romania, dar fără a depăși 800.000 euro.

Propunerile artiştilor de modificare a schemei pot fi consultate aici şi aici.

Foto: Dumitru Angelescu

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro