ComenteazăNu sunt singurele reproșuri pe care Perjovschi le are la adresa televiziunilor. Acesta acuză și discriminarea romilor în cazul Țăndărei.
“Și televiziunile, fiind toate libere și deontoloage, difuzează fără să clipească… cam ca toată presa”, a comentat pe Facebook Dan Perjovschi la articolul publicat de Libertatea.
“Eu m-am referit la reclamele plătite de omul ăla (n.r – primarul sectorului 5). Când e vorba de bani, toată lumea pune botul. Văd că toată lumea e foarte curajoasă până vin niște bani de la Gold Corporation și apoi nu mai e atât de curajoasă. Toată lumea e verticală până vin banii pe masă. După aceea nu mai e atât de verticală. Libertate înseamnă să ai această putere să spui «Nu» .
«Nu, doamnă primar general, nu ați rezolvat cu casele în București, ele cad la primul cutremur! Deci eu nu sunt dispus să-ți difuzez clipul ăsta!». Primarul, dacă are bani să-i dea, asta nu înseamnă că televiziunile trebuie să-i primească”, afirmă Perjovschi într-un interviu acordat Libertatea.
Interviul complet acordat de Dan Perjovschi.
Libertatea: Ați postat pe contul dumneavoastră de Facebook editorialul lui Ciprian Necula din Libertatea în care acuză unele televiziuni, Digi 24, în speță, că romii sunt prezentați doar prin lucruri negative despre această etnie. Ați făcut și un desen pe tema situației de la Țăndărei. Credeți că o parte dintre televiziuni, o parte a presei discriminează în continuare romii?
Dan Perjovschi: Eu am share-uit acest articol și voi mai share-ui toate articolele care sunt foarte nuanțate și care mai încearcă să taie dintr-o vedere foarte bloc, pentru că eu, ca artist, am avut experiența să lucrez la Pata Rât. Și vedeam că acum se spune “Spală-te pe mâini”, dar unii acolo locuiesc în niște bordeie în pământ, adică niște concetățeni de-ai noștri nu au apă, nu au săpun, lucruri elementare nu au cum să le aibă. Zilele astea lumea e așa de enervată și vrea să se descarce pentru că trebuie să stea acasă, pentru că nu mai are job și atunci e foarte ușor să stereotipezi pe cineva. Cum se spune despre oamenii ăștia, “au furat până acum și acum vin înapoi, în loc să stea acolo în Norvegia sau unde au fost” ș.a.m.d.
„Noi avem chestia să dăm mereu vina pe cineva”
-De ce credeți că se întâmplă asta?
-La noi e poveste veche, dacă nu-s romii, sunt ungurii, dacă nu sunt toți ungurii sunt doar ăia care bagă bombe în pubela de gunoi, dacă nu sunt rușii, pe urmă sunt chinezii, pe urmă e Uniunea Europeană, cineva e de vină. Noi avem chestia să dăm vina pe cineva, iar povestea cu romii e foarte complicată și foarte veche. Eu nu pot să o rezolv cu desenele mele, toată lumea trebuie să facă un efort, liderii romi, bisericile protestante care sunt în prezente mediul romilor, liderii de opinie trebuie să facă un efort, ca nu cumva, fără să-ți dai seama, sigur, unii sunt proști, dar nu cumva să-ți direcționezi ura.
– Dar unele televiziuni de ce fac asta?
– Pentru rating, dar de multe or fără să-și dea seama, de multe ori încearcă să evite cuvântul rom, dar cumva, avem cazuri, precum Țăndărei, sunt tot felul de probleme și inevitabil vei găsi mai multe subiecte cumva mai exotice. Nu știu, și eu am crescut cu bancuri, cu “Ai grijă că te ia țiganul” și cred că astea au rămas cumva.
Avem momente de cădere nasoală
-Așa e societatea?
-Eu cred că așa e societatea. Noi am progresat foarte mult. Discursul de acum e mai bun ca altădată, dar sunt momente de cădere nasoale. Și la televiziuni, presupun, că e o presiune să atragi atenția, să faci rating, pentru că altfel sunt știri în buclă și cred că multă lume din media clasică românească se enervează când le atragi atenția. Dacă vrei, poți să faci un test, iei toți redactorii-șefi din țara asta și îi întrebi ce știu ei despre cultura romă.
România are, în general, o mare problemă cu așa-zisul politically correctness. Noi nu am ajuns nici măcar să fim corecți și deja sunt supărați pe corectitudinea asta și cred că e o mare neînțelegere la toate nivelurile.
Dan Perjovschi, artist:
E vorba de rasism structural
-Dar e vorba de rasism sau e vorba de altceva?
-Este și rasism, cu romii, sigur este vorba de rasism unul aproape structural, din care se iese, dar durează. Adică foarte mulți din oamenii ăștia care ajung lideri de opinie pe televiziuni și care sunt romi, sunt extrem de mulți tineri, sunt ăia care nu erau până acum, campioni la sport, modelele, cei care termină la Oxford, dar ăștia sunt precum olimpicii, pe lângă ei există o întreagă masă care e neînțeleasă la noi. Îmi dau seama că limbajul nostru de zi cu zi poate fi rasist. Se și vede în discuțiile de zi cu zi. Dar există eforturi la toate nivelurile societății ca acesta lucruri să se domolească.
„Rasismul nu are leac, poate fi doar ținut sub control”
-Rasismul ăsta are leac?
-Gândește-te la țări precum Statele Unite, nu s-a terminat rasismul cu Obama. Nu cred că are leac, poate fi ținut sub control, poate fi un management al acestei povești. Eu m-am născut în Sibiu și când am terminat liceul mi-ar fi plăcut să rup vreo două limbi, germană și maghiară, să înțeleg ceva din limba romani. Unul din lucrurile pe care trebuie să le facem este o mai mare cunoaștere a comunităților: etnice, sexuale, cred că asta e marea bătălie la noi. Chiar lucrurile care ne scot din minți sau care nouă nu ne plac, palatele sau altele, cineva dacă ar putea să explice că sunt Ceilalți care au și ei universul lor. Nu poate să-ți placă doar cititul în cafea și datul în bobi. Nu, e un pachet, e o cultură diversă.
“Nu, doamna primar general, nu ați rezolvat cu casele în București, ele cad la primul cutremur”
–Ați postat ieri un comentariu la dezvăluirile publicate de Libertatea despre banii pe care Primăria Sectorului 5 vrea să-i cheltuiască pe publicitate și “televiziunile libere și deontoloage care difuzează fără să clipească, cam ca toată presa”. Ce ați vrut să spuneți cu asta?
-Eu m-am referit la reclamele plătite de omul ăla. Când e vorba de bani, toată lumea pune botul. Văd că toată lumea e foarte curajoasă până vin niște bani de la Gold Corporation și apoi nu mai e atât de curajoasă. Ia tot banul ăla, știi? Toată lumea e verticală până vin banii pe masă. După aceea nu mai e atât de verticală. Libertate înseamnă să ai această putere să spui NU. “Nu, doamna primar general, nu ați rezolvat cu casele în București, ele cad la primul cutremur. Deci eu nu sunt dispus să-ți difuzez clipul ăsta”. Iar nea Caisă care face clipul ăsta e și el de vină. Toată lumea care contribuie la catastrofe de genul ăsta, minciuni pe bani. Toți avem o răspundere cum vorbim zilele astea, mai ales mass-media trebuie să aibă grijă.
Revenind, deci nea Caisă, primarul dacă are bani să-i dea, asta nu înseamnă că televiziunile trebuie să-i primească, eu știu că sunt comerciale, știu că nu sunt bani acum, știu că e greu, dar totuși. Pe urmă e ușor să dăm vina, dăm vina pe ăia la graniță că nu știu ce nu au făcut, tot timpul dăm vina, dar noi ce facem?
În noiembrie 2018, grupul Ringier a renunțat la un contract de două milioane de euro pe care îl câștigase de la Primăria Sectorului 1 pentru editarea revistei instituției. „Decizia Ringier are la bază principiul fundamental de a nu pune sub nici un fel sub semnul întrebării reputaţia de nonpartizanat a cotidienelor Libertatea, Gazeta Sporturilor, a site-urilor şi a revistelor noastre” – Ringier România
– Credeți că primarii cumpără astfel indulgența presei?
– Bineînțeles. Care primar a făcut defilarea lui cu băieții care curăță străzile în halate? Oare halatele alea nu trebuiau să fie în spitale? Primarul închide parcul și face conferință de presă în fața parcului. Dă, măi, un comunicat de presă și nu mai chema lumea acolo. Totul e un spectacol, pentru campanie electorală la băieții ăștia, înțelegi. Poate greșesc… Platformele media, televiziunile în special, pentru că se uită foarte multă lume la televizor, pentru că le-a crescut ratingul, au o foarte mare răspundere în momentul de față. Și toată lumea are, și eu, și tu. Eu încerc să fac o linie de mijloc, să mai dau drumul la articole care să mai debalanseze din depresia generală și din stereotipările. Nici eu nu sunt perfect și eu am luat țeapă cu niște fake-news.
Foarte multă lume are capsa pusă în perioada asta
-Credeți, așadar, că vom intra în depresie după criza asta?
-Nu știu, eu sunt de felul meu mai optimist și cred că am primit o șansă cu toate poveștile care sunt acum, am primit o șansă să ne oprim și să ne gândim, pentru că alergam ca nebunii și sper ca lumea să-și găsească un soi de echilibru, eu, cel puțin, îmi dau seama că au fost foarte multe lucruri care nu erau necesare și le-am făcut. Pot să nu zbor de 10 ori pe lună, pot să zbor doar de două ori pe lună, sunt niște lucruri la care mă gândesc, deocamdată foarte multă lume are capsa pusă.
Eu sunt un privilegiat, pentru că am unde să stau, dar lumea care nu are, nervii sunt foarte întinși, precum elasticul, să vedem cât mai țin. Eu cred că vom trece cu bine peste povestea asta și chiar dacă lumea din România se plânge din toate pozițiile, dacă te uiți acolo pe statistici, stăm mai bine ca modelul suedez. Avem mai puțini morți și mai puțini infectați. Poate nu am testat destul, dar cam asta e ideea.
Autorităților le-aș da nota 7, recunosc că sunt subiectiv în privința lui Iohannis
– Spuneți că autoritățile s-au mișcat bine?
– Nu știu cât de bine, dar ceva tot au făcut. Eu nu-mi închipui cum era dacă zicea Dragnea să iasă Armata pe străzi. Dar cred că lucruri bune s-au făcut, unele s-au luat la timp, altele puteau fi luate mai devreme, cred că a fost o parte de debandadă, cred că lucrurile se așază târziu, dar uite că se așază în multe țări. În Anglia.
– Nu sunteți subiectiv, pentru că președintele Iohannis e din orașul dumneavoastră?
– Mie nu-mi displace președintele Iohannis, pot să fiu acuzat de subiectivism, pentru că chiar așa e probabil. Dar eu cred că decât un vorbăreț convingător pe ecran, mai bine unul despre care toată lumea țipă că nu vorbește. Eu cred că lucrurile se puteau face mult mai bine, dar eu pentru mine nu am făcut niște lucruri suficient de bine. Deci eu nu pot avea pretenția la autoritățile din România să fie perfecte, câtă vreme lumea din jurul meu, din galeriile și din muzeele mele nu e perfectă. Putem să-i criticăm după, acum e momentul să facem fiecare câte ceva.
Eu sunt într-o mare, mare admirație pentru ONG-urile și fundațiile din țara asta care s-au organizat foarte repede și dotează spitalele la care eu cotizez de când lucrez, de 30 de ani. Ăia tot România sunt și ăia îmi plac foarte tare. Dacă mă întrebi de autorități, pe o scară de la 1 la 10, le-aș da 7. Noi eram obișnuiți cu 4. Ne place să ne și smulgem părul din cap. Avem motive, de obicei. Dar hai să punem mâna, facem ceva și apoi vedem cine ce a cumpărat și de ce.
foto: Facebook/Gabriela Firea