Notiunea de “joaca in fata blocului” nu-i este deloc familiara. In schimb, pista si caii putere ii definesc existenta. La varsta de numai 12 ani, Tomi Dragan se mandreste cu titlul de Campion National al Clasei Mini la karturi si spera ca pe viitor sa calce pe urmele marilor piloti de Formula 1.
Ca multi copii de varsta lui, a incercat aproape toate sporturile. Unul singur l-a atras insa in mod deosebit. “Cand avea vreo 7 ani, s-a urcat fara nici un fel de teama in kart si s-a lansat pe pista, asta dupa ce ne chinuisem cu tenisul, inotul si altele. I-au trebuit doar cateva ture de pista zilnice ca sa-mi zica: „mama, la asta ma pricep sa fac cel mai bine si nu vreau sa renunt””, ne povesteste Florentina Dragan despre hobby-ul fiului sau.
Pasiunea descoperita s-a nascut, de altfel, din business-ul parintilor sai, care detin din 1994 o baza de agremenet in incinta Parcului Herastrau. Practic, copilaria lui se leaga de kart. Tomi isi petrece cea mai mare parte a timpului pe pista, cu angajatii. Asta se intampla de obicei in weekend si in timpul saptamanii dupa ora 17.00, pentru ca pana atunci e la scoala. Cand sta prea mult la calculator sau atunci cand nu vrea sa manance, e de ajuns sa fie amenintat ca nu mai e lasat la kart. E singura metoda care functioneaza.
Curajosul pusti ne-a facut chiar o demonstratie a talentului sau. Dupa doua ture de incalzire cu un kart obisnuit, folosit de amatorii care vin la distractie in Herastrau, Tomi trece la racer-ul favorit si reuseste sa scoata cel mai bun timp inregistrat de calculatorul pistei, sub 18 secunde. Mai exact 17.62 secunde. E incantat de rezultat si ii place sa fie in centrul atentiei. Se vede ca a deprins deja tainele succesului.
“Recordul meu pe pista a fost de 38 de minute. M-am plimbat pana am golit rezervorul”, se lauda pustiul. A debutat la varsta de 8 ani, ca membru al echipei de karting Swisshutless, avandu-l ca mecanic sef pe Andi Brunner. Prima oara a intrat in circuitul de la Bacau, care e cel mai mare din Romania. Lipsa materialului adecvat, kartul pilotat fiind unul inchiriat, dar si lipsa experientei competitionale l-au condus catre esec, lucru ce s-a mai repetat de cateva ori. Dar, desi rezultatele sale nu promiteau, Bogdan Atanasiu presedintele ASCO Bacau, a avut incredere in Tomi si l-a sustinut financiar in tot campionatul 2003. Pe parcurs rezultatele au inceput sa apara si nu s-a mai dat jos de pe podium. Concursurile din Romania s-au mutat peste hotare si astfel Tomi e mai tot anul plecat prin Grecia, Italia, Turcia, Franta, Bulgaria. Recent, tatal sau, Robert Dragan, a reusit sa ia legatura cu un club din Germania pentru a-l duce la niste teste. Daca Tomi va face impresie buna va fi cooptat in echipa si va concura pentru ei. De cati bani e nevoie pentru un sezon? Cam 40.000 de euro. Banii vin de la diferiti sponsori, pentru ca parintii nu si-ar permite o asemenea cheltuiala in fiecare an. “Aici e ca in televiziune, faci rating, beneficiezi de cat mai multa reclama. Un echipament de foarte buna calitate ajunge la 1.000 de euro (casca, combinezon, manusi, ghete, cotiere si gaitera) plus cartul 4.000 de euro pentru Clasa Mini”, ne explica mama lui Tomi. Daca pe pista din Herastrau mai sare peste echipamentul de protectie, in curse nu-si permite acest lux, la viteza de 140 km/ora. Se mai adauga cheltuielile de transport, cazarea, costurile de competitie si alte necesitati. Visul lui Tomi e sa treaca mai repede la urmatoarea etapa, Formula BMW, accesibila doar concurentilor de peste 14 ani, si apoi sa ajunga in Formula 1.