Fie că se refugiază în vreo vilă de protocol situată pe malul apei sau doar vrea să contemple zbaterile mării de pe vreun ponton „garnisit” cu bărci cu motor şi scutere, fie că avionul prezidenţial îl poartă cu treburile ţării în cine ştie ce colţ al Pământului sau că îşi face, în stilu-i inconfundabil, de-acum vestitele băi de mulţime, preşedintele României, Traian Băsescu, are în jurul său un adevărat scut uman. Pentru fiecare dintre aceste situaţii, de altfel obişnuite, se pune în mişcare un angrenaj extrem de bine gândit în cele mai mici detalii, aproape perfect, în care fiecare „pion” îşi cunoaşte poziţia, ştie foarte bine ce are de făcut şi, mai ales, când şi cum să intervină în cazul unei ameninţări iminente. Luptători antitero, piloţi, ofiţeri SPP, pirotehnişti şi scafandri îşi pun viaţa gaj, pentru ca în aer, pe apă sau pe pământ, şeful statului să fie cel mai bine păzit om din România.
Pe pământ
În jurul lui se formează un scut
Înaltul demnitar nu face doi paşi, nu se bucură de binefacerile nici unei întâlniri cu votanţii, fără ca în jurul său, aproape lipiţi de el, să nu fie cel puţin şase băieţi în civil, înarmaţi şi antrenaţi ca la carte să anihileze orice pericol. În funcţie de situaţie, „îngerii păzitori” formează în jurul şefului statului fie mai multe cercuri concentrice, fie se aşază în puncte numai de ei ştiute pentru ca scutul uman, ce poate să imagineze un triunghi, un pătrat sau un dreptunghi, să-l încadreze perfect pe Băse. În cazul în care preşedintele ar fi atacat, echipa de şoc – din care mai fac parte şi alte gărzi, care îşi fac treaba de la distanţă, din mijlocul mulţimii – creează o diversiune menită să ducă la prinderea atacatorului, în timp ce doi dintre sepepişti au misiunea să-l evacueze pe preşedinte.
Cei prezentaţi în fotografia de deasupra în medalioane sunt doar câţiva dintre „îngerii păzitori” ai preşedintelui Băsescu, ofiţeri SPP care îl protejează în timpul băilor de mulţime.
Protejat cu geanta diplomat
Piesa de rezistenţă a sistemului de apărare pe uscat o reprezintă o geantă blindată, ce cântăreşte zece kilograme, căptuşită cu materiale de protecţie balistică (kevlar, ca în cazul vestelor performante antiglonţ). Scutul rezistă proiectilelor de calibrul 9 mm, Magnum 48, celor trase cu TT-ul (pistol românesc) sau chiar cu arma automată Uzi.
Pe apă
Scafandrii coboară zeci de metri în adâncuri
Vila de la Neptun, diverse pontoane ori case de vacanţă. Unele dintre acestea – aflate în circuitul normal al şefului statului – sunt păzite zi şi noapte. Altele, însă, din raţiuni de securitate absolută, devin, pentru scafandrii din Secţiunea de intervenţie antitero a SPP, obiective de grad zero, puncte strategice de interes naţional, doar atunci când Traian Băsescu urmează să-şi petreacă ceva timp în aceste locuri. Specializaţi în scotociri subacvatice, dar şi pregătiţi să dezamorseze orice fel de maşinărie infernală sau chiar să poarte, sub ape, lupte corp la corp, o mână de scafandri-sepepişti coboară în adâncuri, chiar şi câteva zeci de metri, pentru a verifica obiectivul şi pentru a căuta eventuale mine. Între timp, o altă echipă, aflată oarecum la vedere, veghează de la suprafaţa, din ambarcaţiuni rapide, cu ochii lipiţi de luneta puştii, pentru ca nici măcar peştii să nu treaca graniţa apelor „teritoriale” prezidenţiale.
În aer
15 ofiţeri SPP au grijă de demnitar
Avionul prezidenţial, pe care Traian Băsescu îl are zi şi noapte la dispoziţie, este, practic, înţesat de gărzi de corp. Băse trebuie păzit ca ochii din cap chiar şi la mii de metri deasupra pământului. Înconjurat de nu mai puţin de 15 ofiţeri SPP care, pe toată durata zborului, nu fac altceva decât să stea cuminţi în fotoliile rezervate lor şi să răspundă solicitărilor atunci când li se cere, Băsescu îşi vede de ale lui în spatele uşilor cabinetului 1 sau se odihneşte în dormitorul de lux rezervat lui în aparatul de zbor. Dacă şeful statului se deplasează cu elicopterul, alături de el urcă doar trei ofiţeri.
Aşa arată biroul din avionul prezidenţial