7 familii de români au acceptat provocarea
Experimentul social a avut loc în casele a 7 familii de români, cu profile demografice diferite: timp de 9 săptămâni, participanții au monitorizat cantitatea de mâncare aruncată zilnic și consumul de apă din gospodărie, oferind astfel o imagine de ansamblu asupra gestionării resurselor într-o gospodărie.
Punând în practică recomandările primite de la specialiștii implicați în acest proiect, familiile care au acceptat provocarea au făcut, pas cu pas, mici schimbări în stilul lor de viață. Ţinta: să reducă deșeurile alimentare – mai pe şleau spus, cantitatea de mâncare pe care o aruncă – și consumul de apă.
Mici trucuri pentru economii substanţiale
Recomandările primite au fost, toate, din registrul bunului simţ:
• Faceți o planificare săptămânală a meselor familiei.
• Decideți ce veți găti, pentru a stabili exact ingredientele și cantitățile de care veți avea nevoie.
• Estimați numărul de mese, eventual şi numărul gustărilor pe care le veți lua în săptămâna următoare.
• Întocmiți o listă de cumpărături.
• Cumpărați doar produsele de care aveți nevoie.
• Monitorizați produsele care sunt pe terminate.
• Congelați resturile alimentare – nu le aruncați, le puteți folosi ulterior, economisind astfel timp, bani și resurse.
• Gătiți cu resturile de mâncare rămase – există o multitudine de rețete care vă pot ajuta să fiți creativi in bucătărie și să nu aruncați mâncarea rămasă.
Sfaturi pentru reducerea consumului de apă
• Faceți dușuri scurte, oprind apa în timp ce vă săpuniţi; durata optimă a unui duș este de 4 minute (în schimb, un duş de 8 minute consumă la fel ce multă apă ca o baie la cadă).
• Învățați modul corect /eficient de a spăla vase și rufe (planificarea unei zile/săptămână pentru spălarea hainelor, de exemplu), dar și modul ecoomic de a vă spăla pe dinți (spre exemplu, trebuie să opriți apa în timpul periajului).
Ce risipă: 42% din români aruncă în mod obişnuit mâncarea!
Familiile implicate în studiu au fost surprinse de cantitatea de mâncare aruncată săptămânal. Monitorizarea deșeurilor alimentare ileajutat să înțeleagă atât adevărata dimensiune a fenomenului, cât și faptul că, stopând risipa, pot face economii la buget. Or, un alt studiu Unilever arată că, în acest an, 42% din respondenți aruncă săptămânal sau chiar zilnic la gunoi mâncarea neconsumată acasă.
În cele 6 săptămâni de implementare a recomandărilor, participanții au economisit până la 8 metri cubi de apă și au redus aproape până la zero cantitatea de mâncare aruncată la gunoi.
Mai vrei un stimulent? Poftim: economisind, eşti în trend
Ca un imbold în plus, ca să începi să economiseşti şi tu, la tine acasă, îţi reamintim că toată Europa şi toată planeta sunt preocupate de ideea de a proteja mediul. Iar una dintre metode este stoparea risipie. Comisia Europeană a declarat anul 2014 ”Anul european de luptă împotriva risipei alimentare”. Oficialii unionali au fost alarmaţi, mai mult ca sigur, de elocvenţa următoarelor cifre:
• În fiecare an, în Uniunea Europeană sunt aruncate 90 de milioane de tone de alimente (cca 180 kg/locuitor), iar în România cantitatea depășește 5 milioane de tone.
• Doar cca 2% din toată cantitatea de apă a planetei este apă dulce, iar cererile concurente pot duce, până în 2030, la un deficit estimat al aprovizionării cu apă pe plan mondial de 40%. Conform unui raport publicat de Comisia Europeană, creșterea populației și nevoile concurente ale consumatorilor de apă vor duce la o creștere a cererii de apă la nivel mondial cu 35-60% până în 2025, cu posibilitatea dublării până în 2050.
• Mai mult, conform cifrelor publicate de Comisia Europeană, gospodăriile, restaurantele și supermarketurile aruncă în prezent până la 50% din mâncarea bună de consum. Problema risipei de resurse a ajuns și în atenția Parlamentului European, care a solicitat adoptarea unor acțiuni ce vor duce la înjumătățirea risipei de mâncare până în 2025 și declararea anului 2014 Anul european de luptă împotriva risipei de alimente.