Jurnalul asasinului din Brașov, o înșiruire haotică de gânduri și trăiri, pare să fie oglinda în care specialiștii în psihiatrie se vor uita pentru a contura starea de sănătate mintală a lui Florin Buliga, care și-a ucis întreaga familie. Paginile acoperite cu un scris în general îngrijit, care au ajuns astăzi la investigatori, dezgolesc, filă cu filă, neîmplinirile, trăirile și frustrările unui personaj care, până la urmă, ca-ntr-un final așteptat, a îmbrăcat, în numele unor așa-zis impulsuri și chemări astrale, haina asasinului feroce.
Ucigașul își marca starea de spirit cu chipuri vesele, desenate cu pixul, la finalul unor considerații
Propoziții neterminate, precum cea scrisă în chiar ziua triplului asasinat, în care a fost la o mănăstire (n.r. – ”am văzut ieri la Mănăstirea Șinca Veche cum un…”), idei amestecate, greu de înțeles și, mai ales, greu de explicat despre rolul lui pe acest pământ, despre nebunie, despre predicții legate de moartea sa, despre existența lui marcată de gânduri ascunse, dar și despre călătorii în altă dimensiune. Fețe zâmbitoare făcute din pix marchează, din loc în loc, anumite considerații… Toate strânse într-un ciudat jurnal personal, pe care Florin Buliga le-a adunat în ceea ce el a numit ”un fel de testament”.
”Poate altcineva citind ce am scris până acum o să mă consideră nebun, poate chiar sunt, însă am înțeles că nebun este un termen foarte discutabil~, a notat Buliga la un moment dat.
”Dacă nu suntem ființe de lumină, ce suntem?”
”De ce la doar 44 de ani? Oamenii trăiesc mai mult și eu îmi doresc acest lucru”, s-a întrebat criminalul, făcând referire la existența acestui ”testament”, iar răspunsul și l-a oferit tot el, vreo două rânduri mai jos, pe aceeși filă: ”Oare ne îndreptăm spre direcția pentru care am venit ca ființe de lumină pe acest Pământ? Sau dacă nu suntem ființe de lumină, ce suntem?”.
”Cuțitul a intrat până la capăt, dar nu au murit fizic (…) Au plecat într-un loc mai bun”
O remarcă la fel de ciudată, prinsă într-un jurnal neînțeles este și aceea în care asasinul a avut răgazul și puterea să scrie cîteva rânduri chiar și după ce și-a măcelărit întreaga familie.
”Astăzi (n.r. – pe filă, criminalul a notat 26.03.2018), Ștefan, Monica și Ioana au plecat la Dumnezeu. Să le fie sufletul ușor! Doamne Ajută! Au plecat înaintea mea, aș fi dorit să plec eu, însă Dumnezeu nu m-a lăsat, cuțitul a intrat până la capăt, dar nu au murit fizic (…) Au plecat într-un loc mai bun decât unde ne aflăm noi, pe Pământul subjugat și noi sclavi pe el. Am înțeles că suntem ființe de lumină, dar am ajuns în Babilon, nimeni nu se mai înțelege cu nimeni. Familiile sunt destrămate, fugiți din țară, țara este sărăcită maximum, banii nu mai au valoare (…)”, a scris asasinul Florin Buliga în ”testamentul” său.
”Alcoolul m-a ținut captiv de șase ani”
Nici lupta cu alcoolul pe care Florin Buliga ar fi dus-o nu a fost uitată, motiv pentru care ucigașul i-a rezervat un capitol special. Un capitol care are ca dată de referință prima zi a anului 2017, de când, își spunea el, nu a mai pus picătură de băutură în gură.
”Alcoolul m-a ținut captiv de șase ani de alcoolism activ. Șase ani în care am ignorat multe (…) încât am stat departe de mine, de Dumnezeu sau Puterea superioară, cum vrea fiecare să-l denumească pe Creator (…)”, notase criminalul în agenda sa.
Florin Buliga a fost arestat pentru 30 de zile și procurorii i-au adus acuzația de omor îndreptată asupra unui membru de familie. El este încarcerat în arestul IPJ Brașov, într-o celulă pe care o împarte cu alți trei infractori considerați a fi ”cuminți”, care nu sunt cercetați pentru infracțiuni cu violență.
Surse apropiate anchetei vorbesc despre faptul că soția sa, Monica, ar fi fost, în urmă cu 21 de ani, pacienta spitalului de boli nervoase de le Socola, după ce ar fi încercat să se sinucidă. De ani buni, femeia ar fi fost pacienta unui medic psihiatru, care o trata pentru depresie.
Citește și: