Ascensiunea lui Călin Georgescu, analizată de mai mulți experți: „Social media te convinge rapid, în câteva zile, dar fără profunzime”

Invizibil în sondaje

Călin Georgescu a reușit să obțină 22,94% din voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale din România, asta fără ca vreun sondaj realizat în alegeri să-i dea prea multe șanse. 

Mulți dintre noi ne întrebăm cum a fost posibil acest lucru, dar și cine este candidatul-surpriză care a „furat” voturi de la partidele tradiționale.

Sociologii spun că există mai multe explicații.

„Instrumentul sondajului de opinie clasic nu reușește să acopere (în România) zona rețelelor de socializare și a ecosistemelor digitale. Acestea nu permit accesul la datele necesare, astfel încât să asiguri reprezentativitatea eșantionului. Majoritatea sondajelor privind comportamentul de vot au fost realizate prin telefon. Realitatea ne arată că această metodă nu reușește să acopere întregul fenomen. Chiar și institutele care lucrează cu mediul online au cules date doar din unele dintre acestea, dar nu și din ecosistemul TikTok, care a fost principalul canal de comunicare al lui Călin Georgescu”, a explicat Dan Petre, doctor în sociologie şi specialist în ştiinţele comunicării, pentru Libertatea.

Recomandări

ICE Dunărea – fabrica de valută a lui Ceaușescu și a primilor milionari cu legături în Securitate. Cine a învârtit miliardele de dolari din conturile firmei

Apoi, nu au existat sondaje pentru diaspora, unde candidatul-surpriză a obținut 43,16% din voturi.

La rândul său, Robert Santa, politolog și cercetător-șef Rethink, a declarat pentru Libertatea că nici pentru sociologi nu este complet clar cum s-a întâmplat asta: „Intuiția mea este că a existat un trend de ultim minut, pe care l-am observat chiar înainte de alegeri”.

Călin Georgescu a avut și o „strategie foarte bună”: „A rămas în plutonul celor fără șanse reale până în ultima clipă și apoi a sprintat pe ultima sută de metri cu ajutorul social media pe lângă favoriții creditați cu prima șansă, care erau mai ocupați să își pună piedică unii altora la televiziuni decât să se uite la cine vine puternic din urmă pe culoarul digital”, subliniază Dan Petre.

Spirala tăcerii sau a rușinii

Un alt fenomen interesant a fost observat de cei care au desfășurat sondajele de opinie, cu puțin timp înainte de alegeri, oamenii au refuzat să mai spună cu cine votează. 

Motivul? „Încrederea în autorități este în scădere constantă în ultimii ani și într-o scădere spectaculoasă în timpul pandemiei și după. Iar suprasondarea și sondajele sunt privite de către o parte a populației ca instrumente ale autorității”, consideră Dan Petre.

Recomandări

Un avion de pasageri s-a prăbușit în Coreea de Sud. 179 de oameni au murit, sunt 2 supraviețuitori

„Asta s-a observat foarte mult în SUA. S-ar putea ca anumite persoane care sunt într-un cerc social care are alte preferințe să-și ascundă opțiunile pentru a nu fi marginalizați în cadrul grupurilor sociale. Nu știu dacă a fost neapărat cazul în România sau a fost doar un trend de ultima sută”, a adăugat Robert Santa.

De obicei, institutele de sondare își aleg respondenții în funcție de alegătorii din trecut, iar „dacă ai grupuri noi de oameni care se mobilizează înainte de alegeri, riști ca aceștia să îți iasă sub radar”, a mai spus politologul.

Remus Ioan Ștefureac, CEO INSCOP Research, a scris pe Facebook că a existat „o dublare a intenției de vot, ajungând în ultima săptămână, în sondajul de calibrare, la 10-11%”, în doar două săptămâni. „Dublarea intenției de vot măsurate prin sondaj în doar două săptămâni este enormă”, a mai scris acesta.

Alegătorii tineri, până în 44 de ani, au fost mai mobilizati să voteze cu Călin Georgescu decât votanții cu vârsta de peste 45 de ani, reiese din sondajul realizat de INSCOP Research la comanda Libertatea în ziua alegerilor prezidențiale. 31% dintre tinerii de 18-24 de ani au votat cu Georgescu, în contrast cu doar 8% din alegătorii cu vârsta de peste 65 de ani care au optat pentru domnia-sa.

Recomandări

Vladimir Putin va sfârși ca Bashar al-Assad în 2025, anunță Maximilian Andronnikov, aka Cezar, liderul Legiunii „Libertatea Rusiei”

Cum se explică succesul lui Călin Georgescu, un „asteroid electoral”

După rezultatele din primul tur al alegerilor prezidențiale, foarte mulți oameni au căutat pe Google cine e Călin Georgescu. Mulți l-au numit „un asteroid electoral”. Sunt mulți factori care au dus în acest punct.

În primul rând, folosirea rețelelor sociale în campania electorală. Potrivit ultimului Eurobarometru, 48% dintre români folosesc social media ca sursă de informare. Asta în timp ce un studiu publicat de Forumul Economic Mondial (WEF) în 2024 evidenția că dezinformarea se află pe locul al doilea în topul celor mai importante riscuri globale pe parcursul următorilor doi ani.

„Media socială, care este gândită în principal pentru a vinde reclame, nu platforme politice, a împins o serie de idei care l-au făcut un candidat popular”, explică Robert Santa.

Mai mult, peste 8,9 milioane de români au cont pe TikTok, potrivit celor mai recente rapoarte, rețeaua unde mesajele lui Călin Georgescu au fost intens distribuite.

„TikTok are această particularitate, pune accent pe autenticitate, pe popularizare, capitalizează pe micile imperfecțiuni. Studiile arată că specificul rețelei TikTok este mult mai apropiat cumva de ADN-ul cultural al nostru, al românilor, decât alte rețele de socializare. Și este unul din motivele pentru care se bucură de o popularizare atât de mare și rata de adopție în România a fost cea mai accelerată dintre toate rețelele de socializare”, susține Dan Petre.

Mesaje clare și teme bine alese

Apoi, mesajele distribuite de acesta sunt „clare” și cu care ele au rezonat mulți alegători.

„Este mult mai ușor să generezi conținut pe TikTok decât pe alte rețele de socializare. Temele pe care le-a folosit sunt foarte aliniate, în primul rând, cu valorile unora. Iar conținutul a fost de relevanță culturală pentru segmentele de populație cu care a stat de vorbă”, completează sociologul.

Cu mesajele de pe TikTok, discursul acestui candidat a rezonat rapid cu alegătorii.

„Poate cel mai dureros adevăr este următorul: că românii l-au votat masiv pe Georgescu nu pentru că au fost fideli ideilor sale doctrinare, că s-au identificat cu programul său politic și electoral sau că au fost simpatizanți de câțiva ani/luni. Nici gând. (…) Ei au rezonat pur și simplu cu discursul său și l-au votat. Superficialitatea TikTokului este noul trend. Social media te convinge rapid, în câteva zile, dar fără profunzime. TikTok este mai puternic decât orice școală. Social media, mai tare decât oamenii și organizațiile”, a explicat psihologul Mihai Copăceanu, pe Facebook.

Cei care au ieșit masiv la vot au fost cei din generația 45-64 de ani, care este puternic influențată și dependentă de social media, în special TikTok, pe care îl consideră mai credibil decât alte surse, susține psihologul.

„Un tânăr intelectual, educat, cu facultate nu va putea să își convingă mama sau bunica dacă aceasta crede profund în TikTok. Aici avem o mare problemă pentru multe alte domenii și pe termen lung. Credibilitatea TikTokului versus adevărul științific”, adaugă Mihai Copăceanu.

Dezamăgiți de oferta politică

De altfel, mulți candidați au avut „un scor sub cel al partidului, iar vidul a fost umplut de Georgescu”, spune Robert Santa.

„Oferta politică a fost foarte neatractivă și pentru că principalii candidați au fost ocupați să se lovească unii pe alții, în loc să fie atenți la ce se întâmplă în jurul lor. Campania lui Călin Georgescu este constructivă, el oferă niște ceva-uri, în principal visuri, speranțe, dar oferă, el nu atacă. Este o nevoie a electoratului, a oamenilor din România pentru o campanie care să fie mai puțin concentrată pe atacuri și mai mult pe idei”, detaliază Dan Petre.

Algoritmii TikTokului

 Un alt motiv pentru care Călin Georgescu a câștigat mulți fani: algoritmii.

„Agenția care i-a făcut campania pe digital, pe TikTok, e clar o agenție competentă, pentru că a folosit foarte bine algoritmi și a setat campaniile de targetare foarte bine. Și din punct de vedere tehnic sau utilizare a tehnologiei platformei, și-au făcut foarte bine treaba”, adaugă sociologul Dan Petre pentru Libertatea.

Toate acestea, combinate cu lipsa de încredere în clasa politică l-au adus pe Călin Georgescu pe primul loc în turul I al alegerilor prezidențiale. 

„Pe fondul lipsei crâncene de încredere a cetățenilor în candidații clasici s-au folosit diferite mecanisme tehnologice. Sunt două scenarii: fie vorbim de niște actori care înțeleg foarte bine algoritmii platformelor din online și folosesc aceste cunoștințe pentru a urmări anumite interese, fie statele care dețin platformele se folosesc de acești algoritmi”, ne lămurește  Alexandru Panait, expertul în IT și securitate cibernetică.

Concret, algoritmii de pe TikTok sau Facebook „funcționează foarte bine în a ține oamenii în niște bule sociale cu care se identifică. Aceste bule pot fi penetrate cu anumite informații și pot fi dirijate din punctul de vedere al percepției colective. Dezbinarea este principiul de bază al bulelor informaționale”, mai spune expertul în IT.

Mulți oameni au rezonat doar cu unele dintre mesajele candidatului independent, fără să vadă imaginea de ansamblu. 

„În momentul în care deja ți-ai format o opinie și ții cu un candidat, ai tendința să intri într-o zonă de confirmare a propriilor idei. Și atunci tinzi să îi vezi doar laturile pozitive. E ca atunci când ești într-o relație nouă și te-ai îndrăgostit de cineva, îi vezi doar părțile bune”, ne explică Robert Santa.

Împărțiți în „bule” informaționale

O mare parte dintre români nu au știut până zilele trecute cine este Călin Georgescu, ce declarații a mai făcut sau ce promisiuni cuprinde programul său din campania electorală, iar acesta este efectul „bulelor informaționale”.

Mai exact, fiecare dintre noi trăim  „în propria noastră realitate, izolați de celelalte realități alternative, în micul nostru bubble din social media”, spune Robert Santa, cercetător-șef Rethink. Dar asta nu înseamnă că nu există și alte realități, iar noi „putem fi complet izolați de sfera societății”.

„Social media a utilizat tehnologii cu care a spart spațiul public unitar pe care îl crease presa tradițională în secolul XIX”, consideră politologul.

Iar acum, „trăim într-o societate care este din ce în ce mai mult o colecție de bule decât o societate omogenă”, adaugă sociologul Dan Petre.

„Eșecul sondajelor s-a datorat și faptului că aceste segmente nu s-au lăsat sondate și au preferat să comunice mai degrabă între ele decât cu orice fel de formă de reprezentare a autorității și includ aici și sondajele. Deci relevanța bulelor e extrem de mare. Mai văd și că bula analiștilor politici și a jurnaliștilor de la televiziune este foarte, foarte diferită de bula oamenilor care petrec majoritatea timpului pe TikTok”, mai spune sociologul.

Rezultatul? Un candidat cvasinecunoscut a strâns peste două milioane de voturi, în timp ce candidați ai marilor partide din România nu au intrat nici măcar în al doilea tur al alegerilor prezidențiale.

„Rezultatul alegerilor este o consecință a efectului de bulă pe care îl are social media. Electoratul candidatului a crescut în bulele din rețelele sociale și nimeni nu a prevăzut acest lucru. Singurii care puteau observa acest lucru sunt cei care dețin platformele și algoritmii.

Trebuie să comunicăm pentru a reuși să dizolvăm aceste bariere imaginare pe care le creează social media. Având în vedere creșterea inteligenței artificiale (IA), internetul se va apropia de un punct în care informațiile de acolo nu vor mai putea fi valorificate de oameni. Nu vom mai ști ce este adevărat sau fals, scris de om sau de inteligență artificială. Există riscul ca, odată cu apariția IA și folosirea ei în tot mai multe moduri, internetul să devină inutilizabil”, avertizează Alexandru Panait.

Vot manifest antisistem

Votul pentru Călin Georgescu este și un manifest antisistem, răspuns al unei crize de încredere în instituțiile tradiționale: mass-media, politică, educație.

„Rezultatele arată că au câștigat un candidat și un partid antisistem și au pierdut partidele și candidații clasici. Nivelul de încredere în autorități și instituții este în scădere în întreaga lume, nu numai în România”, explică Dan Petre.

Concret, este vorba de cum s-a făcut politică în ultimii 35 de ani în România:

„Decuplarea din ce în ce mai mare a agendei clasei politice și a elitelor de agendele unor segmente importante (mari) de populație. Sistemul social a acumulat multe erori mici de-a lungul timpului, care nu au fost rezolvate structural și care – atunci când au fost prezente anumite condiții – s-au compensat și în acest fel”, adaugă expertul.

Dar poate fi și „una din notele de plată ale felului în care a fost gestionată pandemia”, susține conferenţiarul universitar de la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA.

Acest lucru ar trebui să ne îngrijoreze pe termen lung, chiar dacă instituțiile din România nu funcționează perfect, creșterea economică a fost vizibilă în ultimii ani.

„Ceea ce mă sperie foarte mult e că avem această reacție viscerală de nemulțumire de un fond relativ decent economic. Următorii ani vor fi mai răi, asta putem să garantăm. În condițiile în care avem un deficit închis, în condițiile în care costurile de creditare sunt ridicate și în condiții de instabilitate politică, ele vor crește și mai mult”, subliniază Robert Santa.

Votul unui popor rănit și furios

Și emoțiile au jucat un rol esențial în rezultatele surprinzătoare de la alegeri, unde atât Călin Georgescu, cât și Elena Lasconi au intrat în turul doi al alegerilor prezidențiale. Nici unul dintre ei nu poate fi considerat un candidat mainstream, însă au reușit să adune cele mai multe voturi. Acest lucru arată multe despre starea noastră ca popor.

„Suntem furioși, nu avem încredere în nimeni, avem nevoie să fim salvați și am ales extrema. Nu e de mirare. Suntem un popor rănit”, explică consultantul în dezvoltare personală Mirela Husaru.

Am ajuns în punctul în care ura pentru actualii lideri a fost mai presus de grija de a nu cădea într-o extremă.

„Emoțiile puternice, precum ura, pot motiva oamenii să se prezinte la urne. Ura față de un anumit grup sau ideologie poate contribui la definirea identității politice a alegătorilor și poate duce la o loialitate mai mare față de un anumit candidat. Ura joacă atât un rol mobilizator, cât și distructiv în alegerile electorale, influențând atât strategii, cât și comportamentele alegătorilor”, adaugă terapeutul.

Furia și anxietatea au fost factori decisivi în orientarea votului, care au creat un context favorabil pentru lideri care promit soluții radicale și răspund emoțional preocupărilor populației.

„Persoanele care se simt anxioase și neîncrezătoare față de autoritățile tradiționale sau față de sursele de informare consacrate pot fi mai deschise către mesaje alternative care promit soluții sau o înțelegere diferită a realității. Astfel se formează comunități online sau offline centrate pe mesaje alternative. În aceste spații, oamenii își pot împărtăși gândurile și temerile, ceea ce poate intensifica sentimentul de apartenență și sprijin reciproc. Este modul în care lideri precum Călin Georgescu câștiga influență și credibilitate”, subliniază pentru Libertatea Mirela Husaru, care urmează Compassionate Inquiry Professional Training, susținut de Gabor Mate.

Urmărește-ne pe Google News