Leul se prăbușește sub ”revoluția fiscală”
O scădere abruptă, cu 0,5% față de cursul din ziua precedentă, este răspunsul pieței interbancare față de totala lipsă de predictibilitate a modificărilor fiscale aprobate de guvern. Firmele calculează impozitarea salariilor și trecerea contribuţiilor de la companie, la angajat, după ce modificările au fost aprobate. Încă din 2 noiembrie, CNSLR-Frăția a anunțat începerea procedurilor de declanșare a grevei generale. Cartel ”Alfa” și BNS sunt decise să își activeze solidar procedurile de scoatere a sindicaliștilor în stradă. Sindicatele au fost plimbate, toată vara și toamna, la negocieri cu guvernul. Din ce în ce mai nemulțumiți, liderii sindicali au redevenit vocali, revendicativi, categorici. Rolul lor critic și corector, jucat cu pragmatism și raționalitate, este hotărâtor, pentru a asigura un echilibru economic și predictibil celor pe care îi reprezintă. Simulările efectuate de patronate și sindicate, cu privire la impactul transferului contribuțiilor sociale de la angajator, la angajat, dau tot cu minus și cu haos, în economie. Dimpotrivă, premierul Mihai Tudose și șeful lui politic, Liviu Dragnea, spun că este pentru prima oară când ”se măresc salariile într-un mod serios, la toată lumea”. Demnitarii pesediști se întrec în a critica sindicatele și patronatele, făcând un mișto crunt de strădania acestora de a temporiza tăvălugul schimbărilor fiscale. ”Nici albinele nu vor mai munci”, le zice Mihai Tudose, dar nu râde nimeni.
Dialogul surzilor – pe coliva economiei?
Guvernul susține că, o dată cu transferul contribuțiilor, va scădea impozitul pe venit, de la 16%, la 10 % și va fi introdusă taxa de solidaritate de 2,5 %. Contribuția la Pilonul II de pensii s-a redus la 3,5%. Deși au negociat în mai multe rânduri cu guvernul, sindicaliştii au rămas la fel de nemulțumiți. Ei vor sesiza Avocatul Poporului, pentru că forma finală a textului aprobat prin OUG a suferit modificări. Președintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a precizat că vor exista două căi de atac, pe care le va trimite și la CCR.
Companiile străine și băncile sunt afectate în mod semnificativ de propunerile guvernului. În noile propuneri fiscale, executivul a adoptat o directivă europeană, ce împiedică externalizarea profiturilor. Această constrângere ar putea determina firmele să verse mai mulți bani, la bugetul consolidat.
Multinaționalele – ținta predilectă a guvernului din România europeană
Susținerea premierului pentru ministrul Ionuț Mișa a mers până acolo, încât Tudose l-a felicitat după adoptarea OUG: „Felicitări, domnule Mișa! Dacă băncile sunt nervoase, sunteți pe drumul cel bun. Mai rămâne să plătească taxele„, a afirmat Mihai Tudose. Cam la asta se reduce argumentația privind urgența modificărilor fiscale: băncile și companiile străine sărăcesc țara, prin externalizarea profiturilor. Maniera simplistă de a condamna de plano influența multinaționalelor în economia românească – o economie deja conectată la fluxuri financiare internaționale și la procedurile comunitare europene – dovedește o limitare periculoasă și riscantă a guvernului de stânga, de la București. Ce uită cabinetul Tudose și coaliția la guvernare este că România nu mai este singură, este de 10 ani parte integrantă a Europei, cu toate beneficiile care decurg, dar și cu costuri de rigoare. Măsuri populiste agresive, fără orizont predictibil, luate de pe o zi pe alta și în disprețul consultărilor și al unor largi categorii profesionale, sunt contraproductive și întunecă percepția partenerilor comerciali ai României asupra sustenabilității măsurilor fiscale.
”Revoluția fiscală” a început. Urmează pârjolirea economiei.
Claudiu Săftoiu (autorul este doctorand în informații și securitate națională la Universitatea Națională de Apărare ”Carol I”. A fost Președinte-Director General al Televiziunii Române (2012 – 2013). A fost Director al Serviciului de Informații Externe (2006-2007). A fost consilier prezidențial (2004-2006). A publicat numeroase materiale de presă (interviuri, comentarii, analize politice și sociale, ca redactor șef-adjunct la ”Evenimentul Zilei” (1995-1998), ”Privirea” (1999-2000), ”Oameni în top” (2000-2003). A lucrat la PRO-FM, Radio Total (1991-1994). A fost trainer de presă la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și la Fundația pentru Pluralism (FpP), în perioada 2000-2004) și consultant politic în mediul privat. Este autor al primului manual de jurnalism politic din România: ”Jurnalismul politic – manipularea politicienilor prin mass-media, manipularea mass-media de către politicieni” (Editura Trei, 2003).
Citește și:
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Bani, averi colosale și influență – paradisurile fiscale care batjocoresc planeta
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Atentat terorist în America: de la Loteria Vizelor, la ”Loteria Viselor”?
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Pierdut senator PSD, între rezistența anticomunistă din munți și ”banditismul” românesc interbelic
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Scoate CSM castanele fierbinți în locul lui Tudorel Toader? Capul lui Kovesi atârnă și de ”avizul consultativ” suprem
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Secretele asasinării lui JFK, nedescifrate nici de Donald Trump
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Pentru guvernarea PSD-ALDE, lungul sezon al judecății sindicale a început
- Editorial de Claudiu Săftoiu. TAROM – destinația unui eșec administrat politic
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Să ne revenim: Liviu Dragnea, primul președinte ”ne-premier” al PSD, conduce totuși guvernul României
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Sub privirile aliaților NATO, România își umflă pieptul în fața Rusiei
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Dragnea, politica și ciomăgarii
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Precedentul catalan în România: cine va opri referendumul autonomist al radicalilor maghiari din Transilvania?
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Înarmarea în ritm alert a României – episodul mult așteptat, necesar și obligatoriu
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Pescuit extrem la răpitor: scapă lacul Belina din fălcile abuzatorilor în serviciu?