Stresul prin care trece un pacient COVID nu se termină odată ce omul are primul test negativ în buzunar. Din cauza urmărilor, încă insuficient necunoscute, efectul latent al virusului asupra organismului poate aduce probleme de sănătate care persistă, chiar dacă nu se suprapun perfect cu simptomele inițiale ale COVID. Oboseala, atacurile de panică, probleme neurologice diverse, toate însoțesc uneori revenirea la normal.
Un astfel de pacient este ”asimptomatic COVID”, dar nu poate munci chiar dacă au trecut cele 14 zile de concediu medical.
În unele cazuri, reapar și testele pozitive. Cu atât mai mult omul nu se poate duce la muncă, pentru că angajatorii și colegii sunt, la rându-le, îngrijorați.
Realitatea românească îl plimbă, de-acum, între infecţioniost, DSP şi medicul de familie, ca să-şi procure un nou concediu medical, din care să se poată întreţine.
Urmează un studiu de caz.
Sfârșit de săptămână în cabinetul stomatologic
Iași, început de august. Lumea se pregăteşte de weekend. I.P., o asistentă medicală de 39 de ani, termină munca la cabinetul stomatologic şi pleacă acasă. Lucrează aici de 15 ani.
După ore întregi cu masca pe faţă, la serviciu, weekendul vine ca o ușurare, dar nu se simte deloc bine.
”Ieşea apă din mine ca din izvor”
Mai întâi, spune ea, a pocnit-o o durere puternică de cap, apoi frisoane şi transpiraţii abundente. ”Parcă era un izvor, nu ştiu de unde ieşea atâta apă din mine. Seara este răcoare afară, la noi, în curte, dar de pe mine curgeau apele. Sunt şi cu obezitate de gradul II, dar nu făcusem deloc efort. Durerea de cap era cumplită. Nu era o simplă migrenă, ci o durere insuportabilă”, povesteşte tânăra.
Aşa au trecut sâmbăta şi duminica. Luni, abia s-a târât până la clinică. ”Nu mă simt bine”, a încercat să se scuze. ”Măi, dacă era Covid, nu mai erai în picioare”, i s-a răspuns și a rămas la program.
Starea i s-a agravat marţi. Simţea o înţepătură în piept. Panicată, a cerut ajutorul medicului de familie.
Atât voiam: un stetoscop pe plămân, ca să-mi spună dacă aude ceva. Mă gândeam că mai transpir în echipamentul de la muncă, apoi intru într-o altă încăpere cu aer condiţionat şi poate am răcit la plămâni.
I.P., asistentă medicală:
Primul şoc: rezultat pozitiv
Pentru că nu mai putea aştepta, a mers la un centru medical privat. Pe 4 august, la ora 14:55, i se recoltează o probă, cu tampon nazal şi faringian special, pentru testul PCR, la laboratorul Praxis, din Piaţa Unirii.
Plăteşte 250 de lei din buzunar şi aşteaptă rezultatul pentru a doua zi, pe 5 august. Este pozitivă. Are COVID.
Anunţă la serviciu. Colegii sunt testaţi şi cabinetul, dezinfectat. ”Voiam foarte mult investigarea plămânului, ştiind că se trece foarte repede de la o stare relativ proastă la una foarte proastă”.
Ajunsă acasă, anunţă şi DSP Iaşi, sunând pe un număr găsit pe internet. ”Am fost confirmată pozitiv, ce să fac?”. ”Dacă vă simiţiţi rău, să sunaţi la salvare”. Și sună.
Salvare: Cum vă simţiţi?
I.P.: Nu mai am migrenă, nici febră.
Salvare: Păi şi atunci de ce vreţi la spital?
I.P.: Am o durere în piept. Vreau investigaţii.
Salvare: Bine, aşteptaţi.
Salvarea nu a venit nici în ziua următoare.
Nu i s-a făcut radiografie în weekend
Abia vineri, după o săptămână de la primele simptome, femeia este urcată într-o ambulanţă, alături de alţi trei pacienţi, şi ei pozitivi. La ora 16:35, i se face internarea la Spitalul de Boli Infecţioase „Sfânta Parascheva”, fiind plasată pe secţia I Adulţi, într-un salon covid, cu şase paturi, toate ocupate.
”Nu mi s-a făcut nici un alt test, m-au întrebat doar cum mă simt. Am stat sâmbătă şi duminică pe paracetamol, cu durere în piept. În saloanele Covid, pe uşă este trecut un număr de telefon ca să comunici cu asistentele, dacă te simţi rău. Se intră de trei ori pe zi, cu medicaţia şi cu hrana”, povesteşte pacienta.
Sâmbătă, i s-au recoltat probele de sânge. Pentru radiografia plămânului, a fost nevoie să aştepte până luni.
”Cord şi pulmon normale, aşa scria pe o hârtie parafată şi ştampilată. Filmul însă nu l-am văzut. Am primit în continuare paracetamol şi kaletra. În plicul de seară, am găsit şi diazepam”, spune asistenta.
Aparatele la care erau conectaţi colegii de salon făceau un zgomot continuu, iar mâncarea era proastă, mărturiseşte femeia, aşa că a cerut să plece acasă.
Test negativ la ieşirea din spital
”Slăbisem 6 kilograme, mâncarea din spital fiind groaznică. Eu aveam contacţi toţi membrii familiei şi nu avea cine să îmi aducă şi altceva să mănânc. Când stai în salon cu cinci pacienţi, fiecare cu aparatele lui care ticăie, zumzăie, nu te poţi nici linişti şi am considerat că este mai bine să mă refac acasă”.
Dimineața, devreme, ora 7:21, i se recoltează probe şi face primul test PCR, în spital. Analizele rămân în lucru, iar pacienta este externată, la cerere, la orele prânzului. După cele şapte zile de spitalizare, pleacă acasă cu diagnosticul infecţie SARS CoV-2 – formă uşoară.
La recomandarea DSP Iaşi, trebuie să stea cinci zile în izolare. Medicul curant de la Boli Infecţioase ”Sfânta Parascheva” îi prescrie un concediu medical de şapte zile pentru a se reface complet şi tratament cu paracetamol, câte două comprimate, la nevoie, şi ACC 200. I se recomandă să evite frigul şi umezeala.
A doua zi vine şi rezultatul de la testul efectuat în spital, de această dată negativ.
Starea continuă, repetă testul
Pe 21 august, la aproape trei săptămâni de la apariția simptomelor, femeia urma să se întoarcă la lucru. Şi nu se simţea deloc bine.
A sunat la medicul de familie şi i-a cerut să-i prelungească concediul medical.
”Îmi e imposibil să mă duc la muncă, sunt anemică şi extrem de obosită”. ”Nu am cum să vă prelungesc. Nu am temei legal”, i-a răspuns medicul.
Urma, deci, să se întoarcă la muncă. Angajatorul a acceptat să lucreze la un program de 4 ore, dar i-a cerut să repete testul.
Al treilea test Covid l-a efectuat la IRO, Institutul Regional de Oncologie din Iaşi, pentru că investigaţia este un pic mai ieftină. Ieşise de cinci zile din spital, cu rezultat negativ, şi acum îl primea pe următorul. Era pozitivă, din nou!
Panica de a fi infectată cu Covid trecuse, subit, pe locul doi. Nu mai avea bani. Nu reuşea să-i convingă pe medici că are nevoie de un nou concediu medical. ”Nu am cum, vă duceţi înapoi în spital”, i-a spus medicul de familie. DSP chiar o ceartă: ”Dar de ce aţi ieşit din spital, dacă nu vă simţeaţi bine?”
”M-au aruncat de la unul la altul, medicul specialist către medicul de familie, ca pe o minge de ping-pong, fiecare avea dreptatea lui”, spune tânăra din Iaşi.
Soţul său este artist popular, sculptează obiecte în lemn. Din cauza pandemiei, nu mai poate comercializa obiectele de artă populară pe la târguri şi expoziţii. Acum, banii pe care îi aduce ea sunt singurii care intră în casă.
Al treilea test pozitiv, la o lună de la primele simptome
Dar mai rău de îndurat decât toate relele este atmosfera din casă. Pentru cei cu Covid, viaţa de zi cu zi este greu de suportat. Pe lângă faptul că trebuie să stea izolaţi în camere separate, iar când se întâlnesc să poarte mască, grija disperată a mamei este cum să-şi ferească mai bine copiii.
”Am fost pe punctul de a suna la salvare să declar simptome false, doar pentru a fi testaţi măcar copiii. Nici unul nu are vreun simptom”. Ştie că, la fel ca şi ea, nu există simptome, dar teste oficiale pot arăta altceva.
Sfătuită de cunoscuţi, pacienta a schimbat medicul de familie şi a reuşit să obţină o prelungire a concediului medical, de această dată printr-o interpretare şi coroborare a legislaţiei în vigoare. A stat în concediu, care a expirat pe 4 septembrie. Se simţea şi mai bine, avea doar ”o uşoară jenă în gât“.
A contactat ziarul
Pe 1 septembrie, femeia a repetat din nou testul, tot la IRO. A doua zi, rezultatul a venit: pozitiv! Disperată, femeia a contactat din nou reporterii Libertatea.
Ce să fac, nu mai ştiu unde să merg! După 31 de zile de la primele simptome, testul este încă pozitiv! Nu ştiu ce mai pot face, în condiţiile în care prelungirea din 20 august am obţinut-o foarte greu. La domiciliu sunt doar eu cu copiii. Nu ştiu cum îi voi testa pentru a-i trimite la şcoală. Soţul e cel care se ocupă de aprovizionare.
I.P., 39 de ani, pacientă COVID-19:
Ministrul Tătaru spune că România are, într-adevăr, câteva reinfectări
Femeia nu înţelege cum este posibil ca boala să recidiveze aşa de repede. Deși există cazuri de reinfectare, chiar ministrul Tătaru a vorbit recent despre câteva posibile reinfectări care sunt studiate în România, studiile arată că, în majoritatea testelor ”repozitivate”, e vorba despre faptul că virusul nu s-a eliminat complet.
Sau apar probleme de acuratețe la modalitatea de testare.
La Centrul de Permanenţă Covid din Iaşi, personalul medical ne explică de ce este posibil ca testele să fi ieşit din nou pozitive. “Testele care se fac acum sunt teste de screening, nu sunt teste care să arate prezenţa sau absenţa rămăşiţelor de virus. Uneori găsesc o bucăţică mică pe care amplifică şi dau un test pozitiv”.
Cu alte cuvinte, virusul nu s-a eliminat de tot, deși el nu mai este periculos nici pentru pacient, nici pentru cei din jur.
”Nu este un test cantitativ, care să spună că are atâtea mii de copii, ci doar un test calitativ, care arată dacă ai sau nu infecţii cu un virus”. Doar începând cu o anumită “cantitate” virusul devine transmisibil, afirmă specialiştii.
“Nu există terapie pentru negativare”
Carmen Dorobăţ, directorul Spitalului de Boli Infecţioase “Sf Parascheva”, a declarat pentru Libertatea că a mai avut cazuri de acest gen.
Acest virus se pare că are această calitate, cu ghilimelele de rigoare: rămâne cantonat undeva în organism, la unele persoane, ca virusul herpetic, de exemplu. El se reactivează în anumite condiţii şi de aceea există posibilitatea ca o persoană să aibă asmenea recăderi.
Carmen Dorobăț:
”Important este că are o stare generală bună, pentru că am avut persoane care s-au repozitivat şi a fost nevoie să fie internate în spital. Nu are nevoie de tratament acasă, pentru că formele asimptomatice nu se testează. Nu există o terapie pentru negativare. Din punct de vedere al concediului medical, va discuta cu DSP şi medicul de familie. Ce va spune DSP, aia vom face”, a spus managerul.
Situația de la Iași este la limită. Dr. Dorobăț susține că din 184 de locuri în spital mai are doar patru libere.
“Nu îşi asumă nimeni!”
Meciul de ping-pong cu concediul medical continuă, iar declarațiile autorităților, culese de Libertatea, îl reflectă.
Șefa DSP Iaşi, Cătălina Benchea, recunoaște că “există o problemă” în privința pacienților care devin asimptomatici, dar testele le rămân pozitive. Nici nu se pot întoarce la muncă, dar nici nu pot primi concediu medical.
DSP o trimite pe pacientă înapoi la medicul curant, nu la medicul de familie.
“Actele normative prevăd sintagma de medic curant, iar medicul curant, în această situaţie, este medicul infecţionist. Doamna, în acest moment, ar trebui să se prezinte la Infecţioase, astfel încât medicul de acolo să o evalueze şi să constate că viaţa nu-i este pusă în pericol şi sunt simptome minore sau este complet asimptomatică”.
Şefa DSP Iaşi spune că legea vorbeşte numai de cele 14 zile de izolare, considerându-se că persoana în cauză, chiar dacă este pozitivă, nu mai prezintă risc să infecteze pe alţii. Dar ce angajator primește la muncă un om cu test COVID pozitiv?
“Nu există prevăzut în nici un act normativ obligativitatea prezentării unui test negativ la intrarea în activitate, din concediu, dintr-o boală, dar toată lumea îl aplică”, recunoaște Cătălina Benchea.
Legislaţia, interpretată diferit
Pentru oamenii aflaţi în situaţiile descrise mai sus, legislaţia este neclară, iar instituţiile şi personalul medical o interpretează diferit.
Legea carantinării (nr. 136/2020), intrată în vigoare în iulie, spune că persoanele suspecte de Covid trebuie să se prezinte la un spital de boli infecţioase, unde sunt internate maximum 48 de ore pentru teste clinice şi testul PCR.
În funcţie de gravitatea bolii, pacientul este izolat şi carantinat fie în spital, fie la domiciliu. Astfel, pacienţii cu forme uşoare şi asimptomatici sunt izolaţi la domiciliu, maximum 14 zile, perioadă care se consideră suficientă pentru ca riscul transmiterii bolii să dispară.
Pe timpul izolării – 14 zile, adică -, pacienţii primesc concediu medical. Actele necesare se obţin prin decizia DSP, la recomandarea medicului infecţionist, care recomandă şi tratamentul.
Legislaţia nu spune explicit ce se întâmplă după cele 14 zile de izolare, în cazul în care pacientul este tot pozitiv în urma testării.
Medicii de familie se tem să prelungească concediul medical peste 14 zile, ca să nu fie considerat un abuz al lor, un privilegiu acordat pacienților, iar bolnavii se tem să treacă din nou prin internarea în spital.
Ministerul Sănătății umblă la legislație
La solicitarea Libertatea, Ministerul Sănătăţii a răspuns că lucrează împreună cu CNAS “la modificarea legislaţiei, pentru acoperirea tuturor situaţiilor apărute în funcţie de evoluţia pandemiei”.
Referitor strict la cazul prezentat mai sus, reprezentanţii Ministerului spun că pacienţii diagnosticaţi cu formă asimptomatică de infecţie “nu mai necesită testare după 14 zile de la diagnosticul iniţial”. “Aceştia pot desfăşura activităţile curente şi profesionale cu păstrarea distanţării şi purtarea măştii acasă şi la locul de muncă pentru încă 10 zile”.
Numai că, în situația femeii din Iași – și în multe altele sesizate Libertății -, angajatorii își iau propriile măsuri. Iar bolnavii înșiși, care nu mai au febră, nu mai tușesc, dar sunt slăbiți, nu pot lucra, mai ales dacă au stresul unui test pozitiv.
Ministerul insistă: nu mai sunt infecțioși
Ministerul susţine că există rapoarte care evidenţiază că pacienţii pot rămâne pozitivi la RT-PCR timp de săptămâni sau chiar să alterneze un rezultat pozitiv cu unul negativ, evidenţele preliminare sugerând că pacientul nu mai este infecţios.
Concret, ministerul spune că, dacă după cele 14 zile pacienţii nu devin simptomatici, ei “îşi pot relua activitatea profesională”, cu respectarea recomandărilor de mai sus.
În răspunsul Ministerului Sănătății se mai arată că, în cazul în care medicul curant nu a recomandat concediu medical la externarea pacientului, acest lucru îl poate face medicul de familie pe perioada izolării.
În încheiere, Ministerul Sănătății precizează că “indiferent de laboratorul emitent al unui test pozitiv”, DSP efectuează ancheta epidemiologică şi va emite decizia în baza căreia se va emite concediul medical, de către medicul curant sau medicul de familie, după caz.
Cu alte cuvinte, DSP-urile ar putea debloca situațiile, au această autoritate. Numai că ele sunt dintre cele mai ocupate instituții românești din această perioadă.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro