Accesul copiilor la informații relevante privind sexualitatea umană, adaptate pentru specificul vârstei, explică psihologii, promovează pe termen scurt, mediu și lung sănătatea fizică și mintală a acestora.

Mai mult, educația sexuală în școli constituie un factor de protecție împotriva bolilor cu transmitere sexuală, a sarcinilor nedorite, precum și împotriva formelor de abuz sexual și a violenței bazate pe gen, arată Asociația.

„În acord cu ghidurile internaționale, Asociația Psihologilor din România înțelege educația sexuală ca fiind un proces de predare și învățare incremental, bazat pe dovezi științifice, adaptat la vârsta și la nivelul de dezvoltare cognitivă și afectivă a copiilor. Acest tip de educație are la bază respectarea drepturilor fundamentale ale omului, întrucât promovează accesul copiilor și adolescenților la informații relevante legate de sănătate, siguranță, protecție și nediscriminare”, potrivit comunicatului transmis. 

În plus, explică psihologii, educația sexuală adresează nu doar sexualitatea, ci și: 

  • Dezvoltarea corpului uman;
  • Caracteristicile bio-psihosociale ale pubertății;
  • Relațiile sănătoase și comunicarea eficientă;
  • Valori și drepturi umane;
  • Consimțământ și siguranță;
  • Imaginea corporală;
  • Non-discriminare și respectul pentru diversitate.

Pentru a-i liniști pe părinții îngrijorați, Asociația Psihologilor din România vine cu concluzii ferme privind efectele educației sexuale asupra comportamentelor copiilor lor. 

Așadar, educația sexuală „NU crește activitatea sexuală” și nici comportamentele sexuale riscante, ba chiar contribuie la amânarea începerii vieții sexuale și la responsabilizare, susțin aceștia. 

De asemenea, Asociația Psihologilor din România asigură că educația sexuală nu crește rata de infectare cu boli cu transmitere sexuală, ci vine cu o serie de beneficii, printre care: 

  • reduce frecvența sarcinilor nedorite;
  • crește frecvența utilizării mijloacelor contraceptive (e.g., prezervative);
  • dezvoltă cunoștințele copiilor, adolescenților și tinerilor despre sexualitate, relații, emoții și sănătate;
  • este mai eficientă decât programele care promovează abstinența;
  • în timp, poate reduce rata violenței de gen și contribuie la reducerea ratei de abuz sexual.

„Atracția sexuală față de persoane de același sex nu reprezintă o boală sau o tulburare mintală”

Asociația Psihologilor din România a dorit să combată și prejudecățile legate de educația sexuală. 

„O tulburare mintală, prin definiție, constă într-o serie de modificări care produc în sine suferință ori afectarea funcționării în viața de zi cu zi (calitatea vieții, relațiile sociale și/sau performanța academică ori la locul de muncă), ceea ce nu se întâmplă în cazul persoanelor atrase de același sex, decât în măsura în care sunt hărțuite, umilite, sau discriminate”, se arată în comunicat

„Masturbarea, un comportament normal”

De asemenea, explică psihologii, actul de masturbare este unul care apare natural în dezvoltarea copilului, iar părinții nu ar trebui, în niciun caz, să pedepsească astfel de „comportamente”. 

„Comportamentele de autostimulare (masturbarea) sunt obișnuite și apar natural în dezvoltarea copilului, încă de la vârste timpurii, din etapa de explorare. În sine, acestea nu sunt periculoase și nu conduc la dezvoltarea unor tulburări pe termen lung. Dimpotrivă, se pare că pedepsirea acestor comportamente, înjosirea/umilirea copilului și rușinea asociată cu pedeapsa pot conduce, mai degrabă, la probleme în dezvoltarea acestuia. Este recomandată o atitudine deschisă, normalizatoare din partea părintelui, completată de instrucțiuni comportamentale cu privire la momentele și situațiile în care aceste comportamente sunt adecvate (de exemplu, nu într-un cadru social)”, se mai arată în comunicat.  

„Deși subiectele din sfera intimității pot fi inconfortabile sau controversate, ele sunt importante și sperăm că aceste precizări vor constitui un reper pentru a distinge între argumentele rezonabile și cele nefondate pe aceasta temă de interes public. Faptele (dovezile științifice) nu sunt nici ideologice, nici politice”, conchid psihologii.

 
 

Urmărește-ne pe Google News