A fost coadă la instanţa supremă, în această dimineață, după ce au fost citate 5.000 de persoane. ICCJ anunţase deja că vineri va avea program special.

Dosarul Revoluției a fost trimis în judecată în aprilie 2019 și este acum în procedură de cameră preliminară, în care se va stabili dacă toate procedurile au fost respectate sau dacă procurorii mai trebuie să completeze rechizitoriul.

Judecata de fond va începe abia după ce judecătorii care verifică dosarul în camera preliminară vor spune că toate procedurile sunt îndeplinite. Toate discuțiiile din camera preliminară sunt nepublice, conform procedurilor.

UPDATE – ora 15.00: Dosarul Revoluţiei a primit un nou termen pentru data de 21 februarie 2020, la ora 09.00, informează Mediafax.

Instanţa a constatat lipsa de procedură, după ce unele citaţii au ajuns înapoi cu menţiunea că persoana a decedat sau nu au fost găsită la adresa indicată ori adresa era greşită.

Astăzi, timp de cinci ore, au fost strigate numele a 3.516 persoane citate la proces. Dintre acestea, aproximativ 600 dintre ele au fost prezente în sală.

UPDATE – ora 10.40: Un echipaj SMURD a sosit la instanţa supremă, fiind chemat pentru a-i acorda îngrijiri unei femei în vârstă, căreia i s-a făcut rău.

Potrivit Mediafax, femeia se afla în sediul ÎCCJ, când a început să se simtă rău, iar cei prezenţi au sunat la 112.

Aceasta și-a revenit, între timp, iar echipajul SMURD a preluat un bărbat aflat într-un scaun cu rotile care acuza și el stări de rău, dar nu a necesitat transportul la spital.

În acest dosar, fostul preşedinte al României Ion Iliescu şi fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu au fost puşi sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii.

Peste 400 de părţi civile au ajuns la sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Şi avocatul lui Ion Iliescu a intrat în sediul Instanţei Supreme.

Potrivit unor surse citate de G4Media.ro, fostul preşedinte Ion Iliescu nu se va prezenta la proces. Înainte de a intra în sala de judecată, avocatul lui Ion Iliescu a declarat că va cere retrimiterea dosarului la parchet.

„E o procedură care nu presupune, în mod obligatoriu, prezenţa
dânsului. (…) Se invocă atât neregularitatea actului de sesizare,
raportul cu descrierea faptelor, cât şi nelegala administrare a unora
dintre probe”, a declarat Adrian Georgescu, avocatul lui Iliescu.

Întrebat dacă va sesiza refacerea anchetei, acesta a răspuns: „Da, pe
de o parte, pe de altă parte restituirea acestui dosar la urmărire
penală”.

Potrivit portalului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, primul termen în cameră preliminară în dosarul Revoluţiei a fost stabilit pentru data de 29 noiembrie, la ora 09.00.

„Având în vedere că, la data de 29 noiembrie 2019, pe rolul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se află dosarul nr.1045/1/2019/a1, în care au fost emise citaţii pentru aproximativ 5.000 de persoane, în vederea asigurării desfăşurării activităţii în bune condiţii şi păstrării ordinii la sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie aducem la cunoştinţa publicului următoarele măsuri:

vineri, 29 noiembrie 2019, Arhiva Secţiei I civile, Arhiva Secţiei a II-a civile şi Arhiva Completurilor de 5 judecători nu vor desfăşura program cu publicul;
Registratura generală şi Arhiva Secţiei penale vor desfăşura program cu publicul conform orarului afişat;
accesul publicului în incinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru dosarul nr.1045/1/2019/a1, va fi permis începând cu ora 7.30′, a anunţat Înalta Curte.

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au respins, miercuri, cererea procurorului general de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în Dosarul Revoluţiei împotriva lui Petre Roman şi a lui Teodor Brateş, relatează Mediafax.

Detalii despre dosarul Revoluției

Pe 8 aprilie 2019, procurorii Secţiei militare din Parchetul General au trimis în judecată dosarul Revoluţiei din decembrie 1989, în care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus şi Emil Dumitrescu au fost puşi sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii.

Dosarul cauzei cuprinde 3.330 de volume, dintre care 2.030 au fost instrumentate după 13 iunie 2016.

Ion Iliescu, membru şi preşedinte al C.F.S.N., Gelu Voican Voiculescu, membru C.F.S.N. şi fost vice prim-ministru al Guvernului României, Iosif Rus, fost comandant al Aviaţiei Militare, şi Emil (Cico) Dumitrescu, fost membru CFSN, sunt acuzaţi în dosarul Revoluţiei din decembrie 1989 de infracţiuni contra umanităţii.

Probatoriul administrat, arată Parchetul, a relevat că întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia. Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român. Cercetările vizează faptul că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc..

În acest context, în intervalul 22-30.12.1989 au fost trase aproximativ 12.600.000 de cartuşe.

Psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22.12.1989, 862 de decese, 2.150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00), arată procurorii.

Totodată, aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat.

Probatoriul administrat relevă că Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă,. contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului, şi ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din M.Ap.N., fără a interveni pentru stoparea lor, spun procurorii.

Totodată, Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22/23.12.1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane. La 23.12.1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparţinând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis şi alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunţate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste.

De asemenea, Emil (Cico) Dumitrescu, prin apariţiile sale televizate din 22 decembrie 1989 precum şi prin activitatea de conducere şi coordonare în cadrul Comandamentului militar instaurat la etajul XI al Televiziunii Române începând cu data de 22 decembrie 1989, ar fi contribuit în mod direct la manifestarea fenomenului diversionist existent în intervalul 22 – 30 decembrie 1989.

Subiectul a fost dezbătut și la emisiunea „Adriana Nedelea la FIX”:

În februarie 2018, a debutat și judecarea dosarului Mineriadei. Atunci, s-au înregistrat mai multe incidente, în condițiile în care peste 200 de părți civile din cele 1.400 din această cauză s-au prezentat la Curtea Militară de Apel București pentru a participa la proces.