48 de zile nu avem voie sa facem sex
Postul alimentar (nu se consuma carne, oua si produse lactate) trebuie insotit de abstinenta sexuala, dar mai ales de o buna conduita morala. Traditia crestina spune ca prin post ne purificam trupeste, dar mai ales sufleteste pregatindu-ne astfel pentru Invierea Domnului Iisus Hristos.
Spre sfarsitul postului trebuie sa ne spovedim si apoi daca primim dezlegare din partea parintelui duhovnic sa primim Sfanta Impartasanie. Este deosebit de importanta starea de spirit pe care trebuie s-o avem in aceasta perioada, in care gandurile bune trebuie sa predomine si sa ne abtinem de la violente mentale, verbale si, evident, fizice. Sa tacem si sa ascultam mai mult, sa fim mai binevoitori cu cei din jur si sa nu ne lasam antrenati in nici un fel de dispute.
Regulile bisericesti au stabilit ca zilele randuite pentru ajunare, adica abtinerea totala de la mancare si bautura, sunt lunea si martea din prima saptamana a postului, iar in ultima saptamana a postului, numita si a Patimilor, se ajuneaza luni, marti, miercuri, vineri si sambata. In aceste zile se pot consuma, seara, doar paine si apa.
In toata perioada postului sunt doua dezlegari la peste, pe 25 martie, de Buna Vestire, si pe 13 aprilie, de Intrarea Domnului in Ierusalim (Florii).
In Postul Pastelui sunt interzise cununiile religioase.
Superstitii si traditii legate de post
„Vinerea seaca”. Este ultima vineri din Postul Pastelui, cunoscuta in popor si ca Vinerea Mare. Se tine post negru pentru ‘secarea’ gusii si a bolilor de piele (obicei pastrat mai ales in Bucovina, Moldova si Transilvania). In aceasta zi este interdictie severa de lucru pentru femei, care nu au voie sa coasa, sa teasa, sa spele rufe sau sa toarca. Se fac bai purificatoare in vederea intampinarii Sambetei Invierii.
„Lunea curata”. E prima luni din Post. Potrivit traditiei se spala temeinic cu lesie vasele in care s-a mancat ‘de dulce’, apoi se duc in pod. În Banat aceasta zi se mai numeste Spolocanie. Barbati si flacai, cu o gluga lunga si fuste, avand pe fata masti ce reprezinta diferite animale, alearga de dimineata prin sat ca sa atinga femeile, barbatii si copiii cu batul. Cei care nu sunt atinsi se crede ca vor fi bolnavi tot anul.
„Martea vaselor”. Este prima zi de marti din Postul Pastelui si inceputul Saptamanii Caii lui Santoader. La fel ca ‘lunea curata’, in Banat se spala vasele de dulce, denumite ‘slastuite’, in care apoi se pune tamaie si se afuma vitele si stupii pentru a avea rod bogat. Tot atunci se face apa din zapada netopita ramasa in batatura sau in gradini si se matura cu ea podeaua casei.
„Joimarita”. Este un personaj intalnit doar in mitologia romaneasca. Numele ei deriva din Joi-Mari – ultima zi de joi din Postul Pastelui. E intruchipata sub forma unei vrajitoare hidoase si rele, puternica si care poarta cu ea un vatrai menit sa pedepseasca femeile care nu si-au terminat torsul si tesutul pana in Joia Mare. Joimarita este temuta si de barbatii lenesi, care nu si-au maturat curtea, nu au reparat gardul etc.