ComenteazăCuprins:
Ramses sau Rapid Apophis Mission for Space Safety trebuie sa fie gata in prima parte a anului 2028
Deblocarea acestei prime transe reprezinta totusi trecerea de la etapa de idee la constructia propriu zisa a misiunii, in ceea ce se anunta unul dintre cele mai rapide proiecte derulate de agentie.
Graba este necesară pentru că Ramses sau Rapid Apophis Mission for Space Safety trebuie să fie gata în prima parte a anului 2028, pentru a-și putea îndeplini misiunea: o interceptare a asteroidului Apophis pe 13 aprilie 2029, atunci când acesta va trece la nivelul orbitei satelitiilor geostaționari (36.000 km de suprafață Pământului). Că să fim mai preciși, după ultimele calcule, în jur de 38.000 km.
Scenariul misiunii duce cu gândul la cel al filmului „Armageddon”, în care Bruce Willis şi Ben Affleck salvau planeta de un asteroid uriaş ce se îndrepta spre Terra.
Asteroidul Apophis ajunsese la nivelul 4 în scala Torino de evaluare a probabilității de impact
Apophis, număr de catalog 99942, este un asteroid descoperit în iunie 2004, care a speriat comunitatea științifică internațională pentru că ajunsese la nivelul 4 în scala Torino de evaluare a probabilității de impact pentru obiecte NEO (near-Earth objects).
Un asteroid este numit „potențial periculos” dacă îndeplinește în același timp două condiții:
- prima condiție este ca distanța minimă între orbita asteroidului și orbita Pământului să fie mai mică de 7,5 milioane de kilometri, ceea ce înseamnă aproximativ 19,5 distanțe Pământ-Lună
- a doua condiție este ca diametrul asteroidului să fie mai mare de 140 de metri, explică reprezentanții Observatorului Astronomic de la Galați.
Probabilitatea ca un astfel de obiect să lovească este de o dată la 80.000 de ani
Observații ulterioare mai amănunțite, au înlăturat însă probabilitatea că el să lovească Pământul în timpul vieții noastre. Totuși, îl vom vedea în apropierea planetei în 2029, 2036, 2051 și 2066. O frecvența mult peste media unui asteroid de această talie, care de obicei trec pe lângă Pământ o dată la 800 de ani. Probabilitatea că un astfel de obiect să lovească este de o dată la 80.000 de ani.
Are un diametru mediu de 340 m, cu o formă alungită similară unei alune, prezentând 2 lobi, o perioada de rotație proprie de 30 de ore și se rotește în jurul Sorelui, pe o traiectorie înclinată la 3 grade față de ecliptic, o dată la 323 de zile terestre. Perigeul se situează între Mercur și Venus, iar apogeul între Pământ și Marte. Face parte astfel din clasa Aten.
25.324 de asteroizi și comete orbitează în apropierea Terrei
Asteroizii apropiați Pământului și cometele ce orbitează în apropierea planetei noastre sau se apropie uneori de aceasta, sunt numite de către astronomi obiecte apropiate Pământului sau Near-Earth Objects (NEOs). Un corp mic al Sistemului Solar este un NEO dacă distanța minimă față de Soare (periheliu) este mai mică de 1,3 unități astronomice (UA).
O unitate astronomică este aproximativ egală cu 150 milioane de kilometri. Pe 1 martie 2021, erau descoperite 25.324 de obiecte apropiate Pământului (NEOs) conform statisticii de la Minor Planet Center (MPC). Acest asteroid a fost descoperit în anul 2004 la Kitt Peak National Observatory din SUA, iar în anul 2013 a fost observat prima oară și de la Observatorul astronomic din Galați.
Asteroidul care ne ajută să învățăm cum să ne ferim de ce au pățit dinozaurii
Libertatea a scris recent și despre Misiunea „Hera” de apărare planetară, cu participare românească.
Misiunea urmează să ajungă la sfârșitul anului 2026 în apropierea asteroidului Dimorphos care a fost lovit în urmă cu doi ani de o navă spațială NASA pentru a-i devia traiectoria în cadrul unui test de „apărare planetară” fără precedent.
Didymos este un asteroid binar aflat pe o orbită în jurul Soarelui care se extinde dincolo de Marte. Asteroidul principal este cât un munte, având un diametru de aproximativ 780 m și o perioadă de rotație de 2,26 ore. Asteroidul secundar, Dimorphos, are un diametru de aproximativ 151 m, similar cu Marea Piramidă din Egipt.
Perechea de asteroizi Didymos nu reprezintă o amenințare pentru Pământ, însă reprezintă o țintă ideală pentru a experimenta capacitatea omenirii de deviere a asteroizilor. Hera va transforma metoda de apărare planetară ce folosește „impactul cinetic” într-o tehnică bine înțeleasă și care poate fi scalată și repetată în cazul unui pericol real de impact al unui asteroid cu Terra.