Nebuloasa „Cap de maimuță”, imortalizată de astronomul român Ciprian Vîntdevară. Cât costă echipamentul cu care surprinde imaginile rare

Deși, în ultimele luni, a putut organiza puține activități cu publicul din cauza pandemiei, Vîntdevară a continuat să facă observații astronomice cu telescoapele din dotarea observatorului.

În noaptea de 24 spre 25 noiembrie, Vîntdevară a reușit să surprindă o nouă imagine rară: nebuloasa NGC 2174, cunoscută și sub numele de „Cap de maimuță” (n.r. – „Monkey Head Nebula”).

Nebuloasa de la 6.400 de ani-lumină distanță

„NGC 2174, sau «Cap de maimuță», este o nebuloasă de emisie, situată la aproximativ 6.400 de ani-lumină distanță, în dreptul constelației Orion de pe cerul de iarnă. Este o regiune bogată în hidrogen ionizat, locul unde se formează noi stele, posibil și planete. Imaginea a fost realizată în noaptea de 24 / 25 noiembrie 2020, de la Observatorul Astronomic al Muzeului «Vasile Pârvan» din Bârlad”, a scris muzeograful pe contul său de socializare.

Telescop în valoare de 8.000 de euro

Recomandări

Prima reacție a TikTok, după acuzațiile privind conturile false care l-au promovat pe Călin Georgescu înaintea alegerilor prezidențiale

„După cum știți, la Observatorul din Bârlad avem două tipuri de telescoape. Cel pentru public și cel pentru cercetare și astrografie. Cu tot cu computer, camere, adaptoare, lentile, soft, tot ce presupune echipamentul, telescopul costă cam 8.000 de euro. Proiectul inițial a fost de 5.000 de euro și am reușit să updatăm echipamentul din sponzorizări de 3.000 de euro”, a explicat experimentatul astronom pentru Libertatea.

Vîntdevară a explicat ce înseamnă o nebuloasă: „Practic, e un nor uriaș de gaz și praf cosmic, cu elemente chimice, hidrogen, oxigen, carbon, pe care le găsim și pe Pământ, chiar și în corpul nostru. Părți mai dense din nebuloase se pot strânge atât de tare, încât pot da naștere unei stele. Toate stelele din Univers au fost născute în nebuloase. Soarele s-a format tot dintr-un astfel de nor”.

Chiar vineri, 27 noiembrie, între 17.00 și 22.00, va avea loc activitatea „Noaptea Cercetătorilor Europeni”, eveniment la nivel național. Ediția din acest an va avea loc în mediul online, pe pagina de Facebook a organizatorilor. Astronomul ar fi dorit să vorbească în cadrul reuniunii despre nebuloasa fotografiată, „însă materialele care se vor vedea au fost înregistrate”.

Recomandări

Schimbarea la față a PNL și PSD. Calculele pentru aducerea în față a lui Ilie Bolojan și Victor Negrescu ANALIZĂ

Imaginile care l-au făcut cunoscut

• 2015: astronomul a descoperit, în premieră națională, o novă roșie luminoasă (explozie stelară) în galaxia apropiată „Messier 101” (Pinwheel Galaxy), situată la circa 21 milioane de ani-lumină, pe teritoriul constelației Ursa Mare. Nova roșie luminoasă este un obiect extrem de rar și puțin studiat. Doi ani mai târziu, explozia stelară a primit numele oficial de catalog „M101 OT2015-1”.
• 2019: Vîntdevară a reușit să descopere, în premieră pentru Observatorul Astronomic din Bârlad, prima stea variabilă, ce a fost denumită „Bârlad V1”. Situată la o distanță de circa 4.000 de ani- lumină față de Pământ, în dreptul constelației Perseu, această stea a fost descoperită în urma procesării unor cadre-test pentru observații fotometrice.
• 21/22 aprilie 2020: grație telescopului Newton și camerei ASI 1600, a imortalizat trei galaxii aflate la o distanță de circa 35 de milioane de ani-lumină față de Pământ, în dreptul constelației Leul.
• 23/24 mai 2020: muzeograful a fotografiat cometa C/2017 T2 (Panstarrs) în apropiere aparentă de galaxiile M 81 și M 82 din constelația Ursa Mare.
• 17 septembrie 2020: a pozat constelația Orion, prinzând în același cadru numeroase obiecte „deep sky” cunoscute în rândul astronomilor profesioniști și amatori deopotrivă, respectiv nebuloasa Orion, Horsehead Nebula (nebuloasa „Cap de cal”), Flame Nebula, Messier 78, dar și celebrele stele ce formează „Centura lui Orion”, Alnitak, Alnilam și Mintaka.

Recomandări

Atuurile Elenei Lasconi în fața lui Călin Georgescu. „Bătălia este pe viață și pe moarte”

Ciprian Vîntdevară, 35 de ani, este originar din Galați. Din 2009, el este coordonatorul Planetariului din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad.

În vară, Libertatea l-a vizitat la Bârlad pe astronomul Ciprian Vîntdevară și a realizat un reportaj.

„Pentru România, unde astronomia e puţin dezvoltată, descoperirea unei stele înseamnă ceva”

Vîntdevară a explicat că „pentru România, unde astronomia e puţin dezvoltată, descoperirea unei stele înseamnă ceva. Pentru astronomia mondială, nu e cine ştie ce descoperire. Zilnic, în lume sunt descoperite zeci, sute de stele. Acum, cât urcăm scările, s-a mai descoperit o stea”.

Ciprian a deprins pasiunea pentru astronomie de la un profesor şi vrea, la rândul lui, s-o dea mai departe: „Mi-a plăcut să studiez stelele de mic, apoi am fost la clubul de astronomie din Galaţi şi acolo am devenit pasionat de astronomie. Venind la Bârlad, m-am gândit să fac acelaşi lucru pentru alţi copii, să-i învăţ să citească harta cerului”.

Astronomia cere răbdare, rigoare, să ştii ceva matematică, fizică, chimie. Să poţi înţelege fenomenele cereşti. De 15 ani, de când studiez astronomia, nu mi s-a întâmplat niciodată să observ pe cer un obiect pe care să nu-l pot explica.

Ciprian Vîntdevară:

Foto: Vlad Chirea

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro