ComenteazăAlţi 33 de membri ai armatei au fost răniţi. Potrivit unei surse de securitate, detaşamentul armatei atacat de terorişti asigura paza aerodromului din oraşul Ouahigouya.
Atacul survine la două zile după ce guvernul de tranziţie din Burkina Faso, care conduce ţara după puciul militar din septembrie, a decretat măsuri speciale care îi permit să mobilizeze populaţia aptă de luptă şi să rechiziţioneze bunuri în scop militar.
Această ţară a trecut în anul 2022 prin două lovituri de stat militare şi din 2015 se confruntă cu o spirală a violenţelor jihadiste apărute în anii precedenţi în Mali şi Niger, de unde s-au extins şi în ţările vecine. Violenţele s-au soldat în Burkina Faso cu peste 10.000 de morţi, civili şi militari, şi cu circa două milioane de strămutaţi, potrivit ONG-urilor.
Burkina Faso a denunţat unilateral luna trecută acordul de asistenţă militară şi tehnică semnat cu Franţa în anul 1961, la mai puţin de un an după ce Volta Superioară (numele de atunci al actualului stat Burkina Faso) obţinuse independenţa. Această cerere, care implică retragerea personalului militar francez din Burkina Faso, a venit după ce această ţară a solicitat Franţei în ianuarie retragerea contingentului de 400 de soldaţi din cadrul forţei franceze Sabre, o cerere similară fiind formulată anterior şi de statul vecin Mali. Retragerea acestor efective, a căror misiune era combaterea acţiunilor jihadiste, s-a încheiat pe 18 februarie.
Ajuns la putere în urma loviturii de stat din septembrie, actualul preşedinte de tranziţie din Burkina Faso, căpitanul Ibrahim Traoré, a anunţat că doreşte diversificarea parteneriatelor externe, mai ales cele care privesc combaterea grupărilor jihadiste precum Al-Qaida şi Statul Islamic, prezenţa militară franceză nereuşind să împiedice atacurile acestora. Noul guvern de la Ouagadougou a iniţiat în acest timp o apropiere faţă de Rusia.