Presupusul atac cu drone de miercuri din Moscova a fost rapid denunțat de Kremlin, care a acuzat explicit Kievul de tentativă de asasinare a președintelui Vladimir Putin, dar Ucraina a negat vehement orice implicare, iar oficialii occidentali au sugerat și ei că sunt sceptici cu privire la acest scenariu.

Administrația Biden nu a știut nimic despre un atac iminent cu drone asupra Kremlinului, au declarat pentru Politico patru oficiali americani, iar un înalt oficial a recomandat multă prudență în privința afirmațiilor Moscovei.

Secretarul de stat Antony Blinken a declarat și el, într-un interviu pentru Washington Post, că ar lua orice vine de la Kremlin cu un „mare dram de sare”. SUA încă analizează natura atacului sau dacă acesta a existat pur și simplu, au spus oficialii pentru site-ul Politico.

O poziție similară a fost exprimată, sub acoperirea anonimatului, de un oficial de la Londra.

„Orice este posibil, dar nu există niciun beneficiu pentru Ucraina, nu există niciun avantaj militar, toată lumea știe că Putin nu rămâne la Kremlin, iar motivele sunt cu adevărat în favoarea Rusiei”, a declarat un înalt oficial din domeniul apărării din Marea Britanie pentru corespondenta Sky News Tamara Cohen.

Oficialul a sugerat și care ar fi aceste motive: mobilizarea publicului, o scuză pentru mai multe bombardamente aleatorii și nesăbuite, încercarea de a câștiga simpatie pentru Rusia.

Ce ne spune comunicarea Kremlinului

O analiză a New York Times a insistat asupra felului în care Moscova a ales să comunice pe tema presupusului atac. Oricare ar fi proveniența celor două drone care s-au apropiat de Kremlin miercuri dimineața, un lucru este clar, a observat cotidianul american: guvernul rus a vrut ca lumea să știe despre ele.

Kremlinul a anunțat imediat că a fost ținta unui atac cu drone, care a avut ca scop asasinarea președintelui Vladimir Putin. Președinția a publicat pe site-ul său o declarație de cinci paragrafe, în care a subliniat fără dubii că guvernul ucrainean este autorul atacului și și-a afirmat dreptul de a riposta.

Deocamdată, scrie New York Times, ce se poate observa este că mesajele directe, rapide și explicite ale Kremlinului au deviat semnificativ de la felul în care acesta a abordat atacurile anterioare din Rusia și din teritoriile ucrainene ocupate de Rusia.

Atacurile respective, fie că a fost vorba despre atentatul care a ucis-o pe fiica lui Aleksandr Dughin sau despre atacul asupra podului Crimeei, nu au fost ignorate de autorități, dar Kremlinul nu a publicat în niciun caz o declarație lungă despre ele.

Demn de observat, mai scrie New York Times, este că anunțul Kremlinului despre presupusul atac a venit cu un dezavantaj: rușinea generată de faptul că două drone inamice ar avea abilitatea de a penetra apărarea Moscovei și de a se apropia de Kremlin.

Întrebarea este acum, scrie cotidianul american, dacă Rusia va folosi incidentul pentru a justifica mai multe atacuri împotriva Ucrainei.

Moscova și-a intensificat deja bombardamentele asupra infrastructurii ucrainene după explozia care a avariat podul spre Crimeea, iar unele voci din politică sau de pe rețelele sociale au cerut rapid, miercuri, noi acțiuni.

„Vom cere utilizarea armelor capabile să oprească și să distrugă regimul terorist de la Kiev”, a declarat Viaceslav Volodin, președintele Camerei inferioare a Parlamentului rus.

„O idee ridicolă”

Incidentul a venit într-un moment deosebit de sensibil pentru soarta războiului.

Ucraina se pregătește să lanseze o contraofensivă care are rolul de a recupera teritoriile ocupate de ruși în sudul și estul țării. Putin se pregătește și el pentru o apariție publică majoră marțea viitoare, când Rusia aniversează victoriei URSS asupra Germaniei naziste, principala sărbătoare patriotică a Rusiei.

Tocmai de aceea, unii observatori și critici ai lui Putin, au sugerat că declarațiile Kremlinului par a fi parte a unei strategii.

Vorbind în mod deschis despre atac, în loc să îl nege, oficialii ruși și-au recunoscut „lipsa de apărare antiaeriană, vulnerabilitatea, slăbiciunea și neputința”, a observat Leonid Volkov, un asociat în exil al liderului opoziției Aleksei Navalnîi.

„Asta înseamnă că au găsit unele plusuri în acest lucru și, evaluându-le, au decis că plusurile ar putea să depășească minusurile”, a adăugat el.

Volkov a speculat că planul Kremlinului este de a-i determina pe ruși să susțină cu și mai multă fervoare efortul de război și de a anunța practic o nouă escaladare a conflictului. În declarația privind incidentul, Kremlinul și-a rezervat într-adevăr dreptul de a lua măsuri pentru a răspunde atacului.

Alina Poliakova, directoarea Center for European Policy Analysis, un think-tank din Washington, s-a declarat sceptică cu privire la implicarea ucraineană într-un eventual atac.

„Ideea că ar fi fost o încercare de asasinat este ridicolă”, a spus ea, potrivit Politico. „Kremlinul este o cazemată”, a adăugat Poliakova, subliniind că dronele surprinse în clipul care a circulat pe rețelele sociale păreau mai degrabă menite să provoace pagube minime.

Un atac sub steag fals?

O analiză a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), un alt think-tank american, a observat de asemenea, mult mai explicit, că presupusul atac pare să fi fost de fapt organizat în Rusia, cu scopul de a arunca vina pe Kiev.

Analiștii ISW au subliniat că autoritățile ruse au luat recent măsuri pentru a spori capacitatea de apărare antiaeriană și că este extrem de puțin probabil ca două drone să fi putut penetra mai multe straturi de apărare, pentru a fi doborâte doar deasupra Kremlinului.

Răspunsul imediat, coerent și coordonat al Kremlinului la incident sugerează că atacul a fost pregătit pe plan intern, au mai spus experții ISW, observând că în alte cazuri – eșecurile militare din Herson sau din alte puncte ale frontului, guvernul de la Moscova nu a reușit să genereze rapid o reacție informațională clară.

În analiza sa, ISW a mai observat că unii bloggeri pro-război din Rusia au reacționat la presupusul atac cerând o escaladare a conflictului, în ciuda faptului că Rusia nu are în prezent capacitatea militară de a face acest lucru.

Alți lideri de opinie, inclusiv cei cu afilieri apropiate Kremlinului, au criticat însă gradul ridicat de indignare în spațiul informațional rusesc și au cerut în schimb un răspuns prudent, sugerând că această lovitură nu schimbă situația operațională sau strategică în război.

Acest mesaj venit de la bloggerii pro-Kremlin, mai speculează analiza ISW, ar putea susține evaluarea conform căreia scopul Kremlinului nu ar fi neapărat acela de escaladare a conflictului, ci de creștere a gradului de mobilizare pro-război pe plan intern.

 
 

Urmărește-ne pe Google News