„Atacul fulger al lui Putin trezește Europa”. Cum s-a transformat invazia rusă în Ucraina într-o „provocare epocală” pentru regiune | Analiză

Sub titlul „Atacul fulger al lui Putin trezește Europa”, jurnalista face o comparație între „demonstrația de forță atent coregrafiată” de joi, de la Beijing, când Vladimir Putin a fost primit de omologul său chinez Xi Jinping, ambii fiind „numai zâmbete”, și atmosfera din Europa de după tentativa de asasinare a lui Fico.

„Evenimentul dramatic a sporit sentimentul premonitoriu de criză din întreaga regiune”, scrie Ghitis.

În acest context, ea amintește că în cele zece zile de când Putin a depus jurământul pentru cel de-al cincilea mandat ca președinte al Rusiei, „forțele sale au lansat un atac surpriză în nord-estul Ucrainei, apropiindu-se de al doilea oraș ca mărime al țării, Harkov, și capturând mai multe sate ucrainene”.

„Din punct de vedere tactic, prin această presiune, Moscova și-a întărit poziția pe teren înaintea sosirii armelor americane promise Ucrainei. Din punct de vedere politic, vine cu câteva luni înainte de posibila revenire la putere a fostului președinte Donald Trump, care a indicat că nu va continua nivelul de sprijin al președintelui Joe Biden pentru Kiev”, remarcă jurnalista.

În același timp, europenii au asistat în ultimele zile la felul în care „aliații lui Putin din Georgia, o fostă republică sovietică, au ignorat protestele masive de stradă și au aprobat așa-numitul proiect de lege privind «agenții străini», care este aproape o copie fidelă a celui folosit de Kremlin pentru a zdrobi opoziția prodemocratică”, continuă Frida Ghitis, care vede aici „o victorie pentru Moscova și o înfrângere pentru majoritatea georgienilor care doresc cu ardoare ca țara lor să adere la Uniunea Europeană democratică”.

Recomandări

Primul tren nou cumpărat de România în ultimii 20 de ani s-a stricat a doua zi după inaugurare

Subliniind că „asigurarea victoriilor fără a intra în război este mai ieftină”, ea afirmă că acesta este motivul pentru care „Moscova se amestecă în Republica Moldova, o altă fostă republică sovietică ce speră să adere la Uniunea Europeană și pentru care există tot mai multe dovezi ale campaniilor rusești în curs de desfășurare pentru a interveni în numeroasele alegeri care au loc în Europa și în alte părți, injectând dezinformare și alimentând tensiunile politice”.

„Interesant este faptul că ministerul slovac de externe a acuzat Rusia că a intervenit în alegerile din Slovacia care l-au adus la putere pe Fico – un admirator al lui Putin (Moscova a negat acuzațiile)”, mai notează semnatara articolului de opinie, adăugând că ministrul slovac de interne a avertizat că țara sa „se află «în pragul unui război civil» din cauza tensiunilor politice”.

Ceea ce a început ca o invazie rusă în Ucraina în urmă cu mai bine de doi ani s-a transformat într-o provocare epocală pentru Europa. Odată cu avansarea Rusiei în Ucraina, întreaga regiune se trezește la realitate că acest conflict reprezintă mai mult decât supraviețuirea unei foste republici sovietice. Pe zi ce trece, realitatea crudă că ceea ce a început în Ucraina va schimba Europa pentru anii următori devine tot mai inevitabilă.

Frida Ghitis:

O altă mișcare-surpriză a lui Vladimir Putin, din ultima vreme, continuă Ghitis, este înlocuirea lui Serghei Șoigu de la conducerea Ministerului Apărării cu Andrei Belousov, „un fost oficial guvernamental care este economist și bine versat în «chestiuni legate de complexul militar-industrial», potrivit experților”.

Recomandări

Vladimir Putin, primul discurs după ce Ucraina a folosit rachete ATACMS ca să lovească Rusia. Avertisment pentru Occident: „Întotdeauna va exista un răspuns”

Mișcarea sugerează că „transformarea Rusiei într-o economie de război cu drepturi depline este planul acum”, însă „și Europa își accelerează propriile pregătiri, nu doar pentru a sprijini Ucraina, ci și pentru a se apăra”, afirmă jurnalista.

„Nu cu mult timp în urmă, Ucraina părea să aibă avantajul, împingând Rusia afară din teritoriile pe care le-a invadat. Acum, toate acestea s-au schimbat”, subliniază ea, referindu-se la faptul că blocarea în Congresul SUA timp de șase luni a proiectului referitor la un pachet de ajutor pentru Kiev a făcut ca Rusia să schimbe situația.

În același timp, „economia militarizată a Rusiei (…) nu primește doar armament din partea Iranului și a Coreei de Nord și, potrivit SUA, ajutor cheie din partea Chinei – ceea ce aceasta neagă, susținând în mod ridicol că este neutră”, ci „Rusia produce, de asemenea, de trei ori mai multe obuze de artilerie decât susținătorii Ucrainei”.

Cum se pregătește Europa „pentru ce e mai rău”

„Cu forțele rusești avansând și cu Putin încadrând conflictul ca fiind unul împotriva Occidentului, Europa a lansat un efort pe scară largă pentru a se pregăti pentru ce e mai rău. Când istoricii vor privi înapoi la acest moment, nu vor putea susține că Europa a ignorat amenințarea, chiar dacă lungile decenii de după Războiul Rece, așa cum știm acum, au fost marcate de un optimism excesiv cu privire la puterea durabilă a păcii și a democrației”, continuă Ghitis.

Recomandări

Super-armele cerute insistent de Ucraina Occidentului și cum au influențat ele războiul. De la HIMARS la ATACMS, reușite și eșecuri I Analiză

Astfel, jurnalista trece în revistă, măsurile recente luate de unele state europene: Norvegia, membră NATO, dar nu și a UE, și vecină cu Rusia, a anunțat un plan de dublare a bugetului său de apărare și de triplare a numărului de brigăzi din armată până în 2036; premierul britanic Rishi Sunak a anunțat „o creștere importantă a cheltuielilor pentru apărare pentru a muta țara pe «picior de război»”, iar în Olanda, premierul demisionar Mark Rutte, favorit pentru a deveni noul șef al NATO, a anunțat că bugetul apărării se va dubla, de la 15,6 miliarde de dolari în 2022, când Rusia a invadat Ucraina, la 31,2 miliarde de dolari până în 2029.

„Poate cel mai dramatic, președintele francez Emmanuel Macron a refuzat să excludă trimiterea de trupe occidentale în Ucraina”, adaugă Ghitis, comentariile liderului de la Paris fiind respinse de „aliații europeni, care se tem în continuare să nu-l provoace pe Putin la o confruntare directă”.

„De fapt, această teamă a devenit o constrângere majoră pentru soldații ucraineni de pe teren: Casa Albă interzice Ucrainei să lovească ținte din interiorul Rusiei cu armele pe care le furnizează”, mai afirmă jurnalista.

A trecut timpul să se slăbească aceste restricții. Ucrainei ar trebui să i se permită să se apere, chiar dacă asta înseamnă să lovească în interiorul granițelor rusești. Costul de a-i permite lui Putin să subjuge Ucraina este, după cum devine din ce în ce mai clar, mult prea mare.

Frida Ghitis:

Continuând să vorbească despre măsurile luate de țările europene, ea mai precizează că „Germania se pare că se pregătește să reintroducă serviciul militar obligatoriu”, deși „respinge ideea de a trimite trupe în Ucraina.

Este un „semn că actuala criză a devenit un punct de cotitură în opiniile privind securitatea națională și regională, cu repercusiuni care vor dura ani întregi, indiferent cum și când se va încheia acest război”, consideră Ghitis.

Iar Finlanda, „care împarte cea mai lungă graniță din Europa cu Rusia (…), a creat nu numai adăposturi pentru civili și stocuri de arme, muniții și combustibil, ci și stocuri de cereale pentru a hrăni populația”.

Generalul-locotenent finlandez Mikko Heiskanen a vorbit despre un plan multianual de pregătire pentru apărarea țării, afirmând că „Rusia respectă puterea”.

„Poate că Putin și Xi găsesc mai multe motive să zâmbească în acest moment, dar europenii vor să se asigure că aceasta este doar o situație temporară”, conchide Frida Ghitis.

Foto: Hepta

Urmărește-ne pe Google News