Cabinetul de război al premierului Benjamin Netanyahu aprobase inițial, în noaptea de luni spre marți, planurile pentru un bombardament în interiorul teritoriului iranian, pentru a răspunde astfel în forță la raidul cu peste 300 de rachete și drone efectuat sâmbăta trecută de Iran, dar a renunțat în ultimul moment, au declarat pentru Reuters trei surse care cunosc situația.
Până atunci, au spus sursele citate, cei trei membri cu drept de vot ai cabinetului israelian de război excluseseră deja cel mai drastic răspuns – o lovitură asupra unor situri strategice, inclusiv asupra instalațiilor nucleare iraniene, a căror distrugere ar provoca aproape sigur un conflict regional mai amplu.
Confruntându-se cu diviziunile din interiorul cabinetului și cu avertismente puternice din partea partenerilor, inclusiv din partea Statelor Unite și a țărilor din Golf, de a nu escalada, și conștienți de necesitatea de a menține opinia internațională de partea Israelului, membrii cabinetului de război au amânat de două ori planurile de a riposta, au precizat sursele Reuters. Două reuniuni ale cabinetului de război au fost, de asemenea, amânate de două ori, au confirmat oficiali guvernamentali.
Biroul lui Netanyahu nu a răspuns unei solicitări Reuters de a face precizări pe acest subiect. Înainte de atac, un purtător de cuvânt al Direcției Naționale de Diplomație Publică a guvernului l-a citat pe Netanyahu spunând că Israelul se va apăra în orice mod va considera potrivit.
Agenția de știri precizează că a discutat cu peste zece surse din Israel, Iran și din regiunea Golfului, precum și din Statele Unite, care au descris șase zile frenetice de eforturi în Golf, în SUA și în rândul unora dintre planificatorii de război ai Israelului pentru a limita riposta la primul atac direct al Iranului asupra rivalului său arhicunoscut după decenii de război din umbră.
„Am avertizat asupra gravului pericol inerent unei noi escaladări”, a declarat ministrul iordanian de externe Ayman Safadi pentru Reuters, afirmând că un conflict regional mai amplu ar avea consecințe catastrofale și ar risca să deturneze atenția globală de la războiul actual al Israelului din Gaza.
Safadi a mai spus că țara sa, care se învecinează cu Israelul, „a spus clar tuturor că nu va fi un câmp de luptă pentru Israel și Iran. Această poziție fermă a fost transmisă fără echivoc tuturor”.
Majoritatea surselor citate au vorbit sub protecția anonimatului, din cauza chestiunilor delicate.
Atacul de vineri a părut să vizeze o bază a Forțelor Aeriene iraniene de lângă orașul Isfahan, aflată în interiorul țării și suficient de aproape de instalațiile nucleare, pentru a transmite un mesaj privind raza de acțiune a Israelului, dar fără a folosi avioane, rachete balistice, fără a lovi vreun sit strategic sau a provoca daune majore.
Iranul a anunțat că sistemele sale de apărare au doborât vineri dimineață trei drone deasupra unei baze de lângă Isfahan. Israelul nu a spus nimic despre acest incident. Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că Statele Unite nu au fost implicate în nicio operațiune ofensivă.
Un oficial iranian a declarat pentru Reuters că există indicii că dronele au fost lansate din interiorul Iranului de către „infiltrați”, ceea ce ar putea evita necesitatea unei riposte.
O sursă familiarizată cu evaluările serviciilor secrete occidentale privind incidentul a declarat, de asemenea, că dovezile inițiale sugerează că Israelul a lansat dronele din interiorul teritoriului iranian. Ministerul de Externe al Iranului nu a răspuns unei solicitări de comentarii.
„Israelul a încercat să calibreze între necesitatea de a răspunde și dorința de a nu intra într-un ciclu de acțiune și contrareacție care ar escalada la nesfârșit”, a declarat Itamar Rabinovich, fost ambasador israelian la Washington.
El a descris situația ca pe un dans, ambele părți semnalându-și reciproc intențiile și pașii următori.
„Există o ușurare uriașă în întreaga regiune a Golfului. Se pare că atacul a fost limitat și proporțional și a provocat pagube limitate. Văd acest lucru ca pe o dezescaladare”, a precizat, pentru Reuters, cunoscutul analist saudit Abdelrahman al-Rashed.
Telefon din partea lui Biden
Decizia de a se abține de la o acțiune mai amplă și imediată în această săptămână a scos în evidență presiunile concurente asupra guvernului lui Netanyahu, în urma atacului cu cele peste 300 de drone, de rachete balistice și de croazieră lansate de Iran weekendul trecut.
Pe măsură ce „barajul” iranian se desfășura, doi membri ai cabinetului de război, Gantz și Gadi Eisenkot, ambii foști comandanți ai forțelor armate, au vrut ca Israelul să răspundă imediat, dar apoi au acceptat să se abțină, în urma unei convorbiri cu președintele american Joe Biden și în fața opiniilor diferite ale altor miniștri, au precizat doi oficiali israelieni familiarizați cu discuțiile.
Unul dintre primele semnale privind iminența atacului israelian a fost comunicat de consilierii lui Netanyahu unor înalți oficiali americani în cadrul unei întâlniri online de joi, în care s-a discutat despre Rafah și atacul Iranului, potrivit uneia dintre surse.
Israelienii au precizat că acțiunea de ripostă era iminentă, dar nu au oferit un moment exact sau vreo țintă specifică, a spus sursa. Participanții americani au subliniat necesitatea ca Israelul să procedeze cu prudență, pentru a evita escaladarea, a adăugat sursa. Casa Albă și Departamentul de Stat al SUA au refuzat să comenteze.
Blinken a declarat, totuși, vineri că Washingtonul a depus eforturi pentru a detensiona situația.
Aryeh Deri, șeful unuia dintre partidele ultraortodoxe din coaliția lui Netanyahu, care are statut de observator în cabinetul de război și care, în general, a fost circumspect față de mișcările drastice, s-a opus cu fermitate unui atac imediat împotriva Iranului, care, în opinia lui, ar putea pune în pericol populația Israelului, având în vedere riscul unei escaladări, potrivit unui purtător de cuvânt al partidului său.
„Ar trebui, de asemenea, să ne ascultăm partenerii, prietenii noștri din lume. Spun acest lucru în mod clar: Nu văd nicio rușine sau slăbiciune în a face acest lucru”, a declarat Deri, pentru ziarul Haderech.
Opțiunile Israelului au variat de la lovituri asupra instalațiilor strategice iraniene, inclusiv situri nucleare sau baze ale Gardienilor Revoluției, până la operațiuni sub acoperire, asasinate cu țintă precisă și atacuri cibernetice asupra unor instalații industriale strategice și facilități nucleare, au declarat analiști și foști oficiali din Israel.
Țările din Golf au fost din ce în ce mai îngrijorate de faptul că situația s-ar putea transforma într-o „conflagrație regională gravă care ar putea fi dincolo de controlul sau de capacitatea cuiva de a o stăpâni”, a declarat Abdelaziz al-Sagher, șeful Centrului de Cercetare al Golfului, cu sediul în Arabia Saudită.
Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au făcut apel public la „reținere maximă”, care să ferească regiunea de un război mai amplu.
Sagher a precizat că țările din Golf au avertizat Statele Unite cu privire la riscul de escaladare, susținând că Israelul ar trebui să efectueze doar un atac limitat, fără victime sau daune semnificative ce ar putea provoca represalii majore.
Acest mesaj „a fost transmis cu forță” în ultimele zile de către iordanieni, saudiți și qatarezi prin canalele diplomatice și de securitate directe, a declarat o sursă de rang înalt din cadrul serviciilor secrete regionale.
Până joi, patru surse diplomatice și guvernamentale din regiune își exprimau încrederea că răspunsul va fi limitat și proporțional.
Înaintea atacului israelian din cursul nopții, o sursă regională, care fusese informată cu privire la modul de gândire al Israelului, a declarat că răspunsul va avea ca scop diminuarea sau evitarea completă a victimelor și că va viza probabil o bază militară.
Zborul avioanelor de luptă F-35 din Israel către Iran sau lansarea de rachete din Israel ar încălca aproape sigur spațiul aerian al țărilor vecine, ceea ce ar înfuria statele arabe pe care Netanyahu a încercat de mult timp să le cultive ca aliați strategici, a menționat o sursă guvernamentală din Golf care cunoaște aceste probleme.
Netanyahu nu ar putea „pur și simplu să zboare cu avioane de luptă F-35 prin regiune și să bombardeze Iranul sau siturile sale nucleare”, a spus sursa.
Oficialii iranieni au avertizat că un atac israelian major ar declanșa represalii imediate.
Printre opțiunile Iranului de a riposta se numără închiderea Strâmtorii Ormuz, prin care trece aproximativ o cincime din petrolul mondial, îndemnarea interpușilor săi să lovească interese israeliene sau americane și desfășurarea de rachete nefolosite anterior, a declarat un oficial iranian de rang înalt.
Deși i-a mulțumit pe moderații de acasă, pe vecinii Israelului și pe partenerii săi internaționali, acest atac măsurat, atunci când a venit, a fost primit cu consternare de către adepții liniei dure din cabinetul lui Netanyahu.
Ministrul securității naționale, Itamar Ben Gvir, al cărui partid ultranaționalist oferă un sprijin-cheie în coaliția lui Netanyahu, a postat un singur cuvânt pe rețeaua de socializare X: „Jalnic”.
Foto: Profimedia Images
BONY • 20.04.2024, 06:25
Induiosatoare aceasta grija pentru eventuale ,,victime colaterale'',probabil aceeasi grija au avut-o si cand au bombardat Fasia Gaza... In rest, toate bune si frumoase,daca bombardamentele sunt ,,atent planificate''este in regula,Israelul poate bombarda pe oricine,oricand doreste !...