ComenteazăMăcelul comis în Hanau de Tobias Rathjen, bărbatul de 43 de ani cu convingeri extremiste, este parte a unei explozii a incidentelor de acest gen în Germania, în contextul dezbaterii pe tema migrației și din cauza unei aparente incapacități a structurilor de securitate de a controla fenomenul.
Incidentul, care pare să fi vizat în special comunitatea musulmană din oraș, a venit la doar câteva zile după ce mai mulți germani au fost arestați pentru un presupus complot care viza moscheile din Germania, scrie The Guardian.
Scopul celor arestați era să ucidă musulmani, prin atacuri ”în stil comando”, cu intenția de a genera răzbunări sau chiar război civil. Fiecare membru ar fi trebuit să contribuie cu 50.000 de euro la operațiune.
Inspirația conspiratorilor era una internațională. Procurorii germani spun că suspecții erau influențați de atacurile asupra comunității musulmane din Christchurch, Noua Zeelandă, care au ucis 51 de persoane în 2019.
Dar și factorii locali au jucat un rol important. În perioada de după sosirea valului de refugiați în Germania în 2015, în mare parte din Siria, dar și din alte țări afectate de război sau sărăcie, activitatea extremei-drepte a crescut.
Uciderea unui politician pro-migrație a șocat țara, în 2019
În octombrie anul trecut, un atacator antisemit, Stephen Balliet, a folosit o pușcă improvizată pentru a ucide doi oameni în fața unei sinagogi din orașul Halle. Atacul ar fi putut fi și mai grav. Balliet a încercat să intre fără succes în sinagogă, unde credincioșii se adunaseră pentru Yom Kippur.
Un incident foarte grav a avut loc vara trecută, când Stephan Ernst, un bărbat de 45 de ani condamnat deja în mai multe incidente împotriva migranților, a fost arestat fiind suspectat că a ucis un politician conservator.
Politicianul, Walter Lübcke, era cunoscut pentru poziția sa pro-migrație, iar clipuri video cu comentariile sale au circulat intens în cercurile de extremă-dreaptă pe Youtube.
Luna trecută, Germania a interzis un grup neo-nazist cunoscut sub numele de ”Combat 18”, cu care Ernst ar fi fost în contact. Fondat în Marea Britanie în ani 1990, grupul găsise teren fertil în Germania.null
Structurile de securitate nu pot controla fenomenul extremist
Poliția germană a anunțat săptămâna trecută că monitorizează în mod special 53 de indivizi potențial violenți asociați cu extrema dreaptă, în creștere de la 22 în 2016, și că serviciile de informații sunt sub presiune din cauza numărului tot mai mare de incidente.
Serviciile de informații spun că extremiștii de dreapta au comis 10.105 infracțiuni violente în ultimul deceniu. Iar numărul estimat al extemiștilor ar fi în jur de 12.000.
Parte din problemă este incapacitatea comunității de informații de a controla fenomenul. ”În unele cazuri, extremiștii au chiar legături cu poliția sau cu armata”, a declarat pentru The Guardian Patrik Hermansson, un expert al grupului Hope Not Hate, care monitorizează activitatea extremei-drepte.
Anul trecut, în iunie, spre exemplu, s-a aflat că un grup extremist numit Nordkreuz (Crucea Nordului) a folosit datele poliției pentru a alcătui o așa numită ”listă a morții”, pe care se aflau persoane cu convingeri de stânga sau cu discurs pro-migrație.
În jur de 30 de membri ai acestui grup aveau legături cu structurile de securitate, iar cel puțin unul dintre ei era încă activ într-o unitate specială de comando.
Grupul comandase deja saci pentru cadavre, pentru a scăpa de eventualele victime. Cu toate acestea, Nordkreuz nu era considerat o amenințare, pe lista anuală alcătuită de BfV, serviciul de informații intern.
Potrivit presei germane, cel puțin 550 de militari germani au fost implicați în fenomenul extremist. Asta arată că structurile militare ale Germaniei au fost infiltrate de indivizi periculoși, cu acces la arme și instrucție, scrie Voice of America.
În vremea aceasta, partidul AfD a subliniat în mai multe rânduri că în rândurile sale se află ofițeri de poliție.
Criza migranților a alimentat succesul politicienilor extremiști
Ascensiunea extremismului în societatea germană alimentează creșterea partidului AfD, Alternativa pentru Germania, grupare cu un virulent discurs anti-migrație, care a folosit criza venirii refugiaților din 2015 pentru a aduna voturile cetățenilor nemulțumiți.
Politicienii AfD sunt acuzați de critici că încurajează fenomenul extremismului, de care profită electoral. Săptămâna aceasta, spre exemplu, unul dintre cele mai importante și controversate personaje din fruntea AfD, Bjorn Hocke, a participat la un marș ținut la Dresda de Pegida, o grupare extremistă care se opune ”islamizării Germaniei”.
În mainstreamul politic este neclar cine ar putea să oprească această ascensiune, în condițiile în care principalul partid de stânga, SPD, social-democrat, s-a prăbușit, și nici creștin-democrații (CDU) nu se simt prea bine.
După ce a servit timp de 15 ani drept cancelar al unei Germanii stabile, Angela Merkel și-a anunțat decizia de a se retrage. Partidul său încearcă acum să îi găsească un succesor, pentru a răspunde la principala întrebare: cum poate fi combătută cu succes creșterea AfD, care este acum a treia forță politică din parlamentul federal?
La începutul acestei luni, succesoarea preferată de Merkel, Annegret Kramp-Karrenbauer, și-a anunțat intenția de a demisiona de la șefia CDU și de a nu candida pentru postul de cancelar, adâncind astfel criza.
Asemenea lui Merkel, Kramp-Karrenbauer este o politiciană centristă, cu vederi moderate, dar viitorul CDU nu este neapărat în această zonă.
Printre posibilii viitori lideri ai partidului se află și Friedrich Merz, un critic al deciziei lui Merkel de a deschide granițele pentru refugiații sirieni în 2015.
Merz și-a declarat în mod deschis intenția de a curta electoratul AfD, care include în jur de un milion de foști suporteri ai CDU. El a vorbit despre nevoia ca partidul să aibă curajul de a ”contrazice”, de a fi ”controversat”, și de a ”vorbi deschis din nou”.