Ateneul Român se degradează: coloanele au început să se crape, iar grafferii își fac de cap pe clădirea-monument

Suntem în centrul Bucureștiului. După o scurtă raită pe Calea Victoriei în față apare Ateneul Român. 

O clădire-moment, o adevărată bijuterie, operă de artă pentru România. Construită între 1886 și 1888, după planurile arhitectului francez Albert Galleron, clădirea Ateneului este o adevărată atracție pentru turiștii străini care ne calcă pragul. 

Țigările, stinse pe coloanele Ateneului

Aflată vizavi de Hotelul Athénée Palace, Ateneul are fațada principală în stil neoclasic, aspectul fiind al unui templu ionic, cu șase coloane frontale și două laterale, dominat de o mare cupolă. La intrarea principală, cele opt coloane ionice au proporții similare coloanelor templului Erechtheion de pe Acropole, din Grecia.

Pe scările din fața Ateneului, doi tineri cu ghiozdanele aruncate, trag din țigări. Ascultă muzică rap la o boxă portabilă și vorbesc cu voce tare. Nu trece mult timp, iar țigara se stinge direct pe una dintre coloane. Sticla de suc aterizează direct pe jos. 

Recomandări

Să nu fim mai proști decât aleșii noștri! Politicienii sunt oglinda noastră, a cetățenilor turmentați

Paznicii au dispărut, grafferii își fac de cap

Pe vremuri, curtea interioară Ateneului Român avea paznic. Acum nu mai este nimeni. Iar clădirea monument se transformă în rău pe zi de trece. Albul coloanelor de altădată e luat de pământ, noroi și murdărie. Iar pereții clădirii au început să fie desenați de grafferii bucureșteni. 

Sunt și mai multe zone unde apa s-a infiltrat, iar pereții clădirii s-au scorojit. 

Poate cel mai grav se degradează cele 8 coloane din „Acropole”-le bucureștean. Sunt foarte multe zone unde acestea s-au crăpat serios. Momentan din ele nu se desprind bucăți, dar acest lucru se poate întâmpla, dacă degradarea va continua. 

Recomandări

Un bărbat analfabet, internat la Psihiatrie, apare a fi contestat prin e-mail o candidatură la Senat. PNL și PSD se acuză reciproc

Ateneul Român este înscris în „Lista Monumentelor Istorice” din anul 2004, iar ultima consolidare și restaurare serioasă a avut loc în perioada 2000-2004. Atunci, au avut loc lucrări de consolidare, refacere şi restaurare a faţadelor, de restaurare şi modernizare a sălii mari, lucrări de consolidare a cupolei, dar și lucrări de refacere a învelitorii decorative din tablă de zinc. De toate acestea s-a ocupat compania Aedificia Carpați. 

Lucrări la fațada exterioară a Ateneului au mai avut loc și în 2017. 

„Dați un leu pentru Ateneu!”

Ateneul Român s-a clădit cu banii dintr-o subscripție publică, în urma organizării unei loterii naționale. S-au vândut 500.000 de bilete în valoare de un leu! 

Apelul „Dați un leu pentru Ateneu” s-a transformat, conform istoricului publicat pe site-ul Filarmonicii George Enescu, „într-o lecție de unitate, de trezire a conștiinței naționale”. 

În anul 1886, arhitectul francez Albert Galeron, cel care mai realizase în Bucureşti Palatul Băncii Naţionale (1880–1885) şi arhitectul român Constantin Băicoianu întocmesc planurile după care va fi construit Ateneul, ajutaţi de arhitecţii renumiţi ai vremii: Grigore Cerchez, Constantin Olănescu, Ion Mincu, Ion Gr. Cantacuzino.

Recomandări

Ultimele cuvinte ale unor români dispăruți în inundațiile din Spania: „Sunaţi la 112, nu scăpăm din asta”

Ateneul a fost victima bombardamentului

În anul 1944, avioanele germane cantonate la Otopeni au pornit, din ordinul lui Hitler, un atac sistematic asupra Bucureştiului. Atacul a avut loc în 24 şi 25 august, atât ziua cât şi noaptea, fiind atinse o serie de clădiri importante, printre care și Ateneul. 

„A primit o lovitură directă în partea stângă a coloanelor ionice, lovitură care i-a perforat acoperișul, apoi părțile laterale au primit, la rândul lor, mai multe lovituri. Hotelul Athénée Palace a fost puternic lovit și multe bucăți din el au aterizat pe Ateneu. Bombele căzute în piață au distrus grav fațada. Tot norocul Ateneului se dusese, acesta arătând jalnic după numai două zile de bombardament concentrat. După 27 august 1944, au fost aduși prizonieri germani să curețe piața de moloz”, conform unui articol al celor de la Historia.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 6

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro