ComenteazăCuprins:
Copilul a murit pe loc, trupul acestuia fiind sfârtecat de suflu și de bucățile de beton și marmură antrenate de explozie. Securitatea comunistă a catalogat incidentul drept „atentat terorist” și avea să intre în alertă maximă pentru descoperirea autorului sau a autorilor. Cercetările au arătat că în pachet se afla o bombă artizanală formată dintr-un mecanism cu ceas, percutor mecanic, capsă detonantă și explozibil.
Acțiunea „Pachetul”
Acțiunea demarată de securitate a fost denumită „Pachetul” și a vizat verificări în toate județele din Transilvania unde se afla minoritate de etnie maghiară. Autorul a fost catalogat imediat drept un „extremist maghiar”, care nu ar fi fost de acord cu amplasarea monumentului ce îl reprezenta pe marele voievod român Mihai Viteazul în centrul unui oraș locuit aproape în întregime de maghiari. Grupul statuar din Sfântu Gheorghe, opera sculptorului bucureştean Gheorghe Rădulescu, a fost dezvelit în 1982, în prezenţa dictatorului comunist Nicolae Ceauşescu.
Acțiunea Securității viza, în primul rând, verificarea tuturor persoanelor care aveau cunoștințe specifice de geniu, care au proferat amenințări teroriste, a persoanelor care gestionau, manipulau ori lucrau cu material exploziv, a pescarilor și vânătorilor cunoscuți că se ocupau cu braconajul folosind substanțe explozive.
A fost realizată o veritabilă rețea de informatori care avea drept unic scop strângerea de informații. Totul se derula în cel mai mare secret. De altfel, incidentul a fost ascuns cu totul de opina publică, acesta fiind un „modus operandi” al regimului comunist. Un document făcut public de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securtății (CNSAS) descrie anchetarea unui tânăr maghiar student în anul III la Facultatea de Medicină Veterinară a Institutului Agronomic din Cluj-Napoca. Acesta fusese avertizat la 7 ianuarie 1982 din cauza manifestărilor sale naționalist-iredentiste.
„În cursul lunii iulie 1981 a participat la manifestația cu caracter naționalist-iredentist de la lacul Ana, județul Harghita. Atât în familie, în anturajele pe care le-a avut, cât și din partea rudeniilor din străinătate, a suferit o influență naționalistă. Cel în cauză se menține și în prezent pe o poziție ostilă, fiind pretabil a comite și alte fapte antisociale”, se susținea în raportul privind verificarea studentului, considerat suspect.
În final, s-a exclus implicarea lui în atentatul de la Sfântu Gheorghe deoarece în ziua când s-a produs incidentul era în sesiune și nu părăsise municipiul Cluj-Napoca.
Zvonurile lansate de Securitate
Securitatea era interesată, pe de o parte, să-i descopere pe autorii atentatului, iar pe de altă parte, să minimalizeze impactul evenimentului grav lansând zvonuri precum: „acțiunea ar fi fost comisă de copii, dovadă că unul dintre ei a decedat„ sau „acțiunea a fost săvârșită de un bolnav psihic”.
Tot în județul Cluj, Securitatea din Dej primea în august 1984 un ordin prin care se solicita efectuarea de verificări complexe asupra a 12 persoane de etnie maghiară considerate suspecte.
„Conform planului de măsuri al Inspectoratului în acțiunea «Pachetul», veți instrui rețeaua informativă să culeagă informații despre posibilii autori ai evenimentului, precum și comentariile care se fac pe marginea cazului de către baza de lucru ori de către alte elemente. Rețeaua informativă va fi totodată instruită să combată zvonurile alarmiste care circulă pe marginea acestui subiect.
De asemenea, veți selecta din cadrul bazei de lucru alte elemente semnalate cu manifestări virulente care în zilele de 03-05.06 s-au deplasat la Sfântu Gheorghe, au proferat amenințări de genul evenimentului, au cunoștințe în domeniul pirotehnicii”, se susținea în documentul desecretizat de CNSAS.
Ordinul mai prevedea că „sursele cu posibilități (au rude sau cunoștințe în Sf. Gheorghe) vor fi instruite să se deplaseze în zonă pentru a culege date și informații de interes în caz”.
Pacienții spitalizați după 5 iunie, verificați
Planul de măsuri realizat la nivelul județului Cluj prevedea verificarea și altor „elemente suspecte”, cum ar fi persoanele care pe timpul satisfacerii stagiului militar au efectuate pregătire de cercetare în spatele frontului la UM 01847 Buzău sau în alte unități militare cu profil similar, componenții plutoanelor de geniu ale Gărzilor patriotice, persoane care în anii anteriori au fost preocupate de confecționarea și procurarea unor substanțe explozive sau au făcut parte din grupări care îți propuneau să acționeze folosind violența.
Trebuiau identificate și verificate toate persoanele spitalizate imediat după data de 5 iunie 1984, dar și cazarea persoanelor originare din zona județelor Covasna și Harghita în camere de hotel prevăzute cu sisteme de ascultare a convorbirilor.
Toate eforturile Securității și a Miliției s-au dovedit zadarnice. Făptașul sau făptașii nu au fost prinși. În final, s-a ajuns la concluzia că „extremistul maghiar” a fugit în Ungaria, unde ar fi primit protecție din partea statului vecin. După câțiva ani, cazul a fost închis. Unii reprezentanți ai comunității maghiare au avansat și ipoteza că atentatul cu bombă ar fi fost o diversiune a organelor Securităţii și un pretext pentru schimbarea liderilor maghiari din cele două județe, lucru care s-a și întâmplat ulterior.
După 38 de ani, în 2022, Primăria municipiului Sfântu Gheorghe a amplasat un monument în memoria lui Vaszi Jánoska, copilul de 12 ani care a decedat în urma exploziei.