Potrivit unui comunicat de revendicare citit de Patricia Poleo, o jurnalistă apropiată de opoziţie care locuieşte în SUA, pe canalul său de YouTube, atacul face parte din operațiunea Phoenix a unei grupări rebele care susține că luptă pentru garantarea independenței Venezuelei.
Mesajul rebelilor
„Este contrar onoarei militare să-i menţii la guvernare pe cei care au uitat Constituţia şi au făcut din funcţia publică un mod obscen de îmbogăţire. Nu putem tolera ca populaţia să fie înfometată, ca bolnavii să nu aibă medicamente, ca moneda să nu mai aibă valoare, ca sistemul educativ să nu mai înveţe nimic şi să nu facă decât îndoctrinare cu comunism”.
În textul transmis de „Mişcarea naţională a soldaților în cămașă” se mai scrie că „Popor al Venezuelei, pentru ca această luptă de emancipare să fie o reuşită, este necesar să coborâm cu toţii în stradă şi să nu mai plecăm”.
În ciuda revendicării rebelilor venezueleni, preşedintele Nicolas Maduro a declarat sâmbătă seară că s-a încercat asasinarea sa, acuzându-l pe preşedintele columbian Juan Manuel Santos că se află în spatele „atentatului” comis cu drone încărcate cu explozibili în timpul unei ceremonii militare.
Maduro acuză Columbia
Şeful statului a mai afirmat că „finanţatorii” atacului comis la Caracas se află în SUA şi i-a cerut preşedintelui american Donald Trump să acţioneze. „Este vorba despre un atentat pentru uciderea mea, s-a încercat asasinarea mea (…) nu am nicio îndoială asupra faptului că numele lui Juan Manuel Santos este în spatele acestui atentat”, a declarat Maduro în cadrul unui discurs transmis în direct la televiziune şi la radio, în care a evocat „două explozii”.
„Primele elemente ale anchetei indică faptul că mai mulţi finanţatori trăiesc în SUA, în Florida. Sper că preşedintele Donald Trump este dispus să combată grupurile teroriste”, a adăugat el.
„O parte dintre autorii materiali ai atentatului au fost arestaţi şi sunt pe cale să fie judecaţi (…) Nu voi spune mai mult, dar ancheta a progresat deja destul de mult”, a anunţat Maduro.
În replică, Columbia a respins acuzaţiile preşedintelui venezuelean că omologul său Juan Manuel Santos ar fi în spatele tentativei de asasinat de sâmbătă. „Este o acuzaţie fără fundament”, a declarat o sursă de rang înalt apropiată de Santos, sub protecţia anonimatului. „Preşedintele este concentrat pe botezul nepoatei sale Celeste şi nu pe răsturnarea unor guverne străine”, a precizat sursa citată.
Santos l-a criticat în repetate rânduri pe Maduro, afirmând chiar în această săptămână că „regimul” său că nu este conştient de crizele economică şi umanitară prin care trece şi a anunţat noi măsuri menite să ajute sutele de mii de venezueleni care şi-au părăsit ţara natală.
Preşedintele columbian a spus că „întreaga lume este tot mai înspăimântată” de situaţia din Venezuela, a cărei populaţie „moare de foame şi din cauza lipsei medicamentelor”.
Relaţiile diplomatice dintre cele două ţări au fost aproape inexistente după ce Bogota şi-a rechemat în mai ambasadorul pentru consultări.
Noul preşedinte columbian ales, Ivan Duque, care urmează să-şi înceapă mandatul marţi, a spus că postul va rămâne vacant şi chiar a indicat că va sesiza Curtea Penală Internaţională împotriva lui Maduro.
Nicolas Maduro a fost vizat, sâmbătă, de un atac cu drone cu explozibili, în timpul unui discurs. Președintle venezuelean a scăpat nevătămat. În timpul atacului au fost răniţi şapte militari, care au fost internaţi.
Preşedintele Maduro susţinea un discurs, la Caracas, când a fost vizat de mai multe drone încărcate cu explozibili.
Venezuela trece printr-o adevărată criză. Toţi indicatorii economici sunt pe roşu de ani de zile. Inflaţia ar putea atinge 1.000.000% la sfârşitul lui 2018, potrivit Fondului Monetar Internaţional, în timp ce PIB-ul ar urma să scadă cu 18%. Penuria de alimente, medicamente şi bunuri de consum este generalizată în această ţară în care serviciile publice, de întreţinere a infrastructurii de furnizare a electricităţii, de transport sau de alimentare cu apă s-au degradat puternic.
Din cauza crizei în care se află, venezuelenii se grăbesc să părăsească ţara. 5.000 de oameni ajung peste granițe zilnic, aceasta fiind cea mai mare migrație din America Latină în ultimelele decenii. Oamenii ajung să lucreze peste hotare ilegal și se prorstituează.