Atenţie la pericolele aflate în alimente! Ce detalii valoroase conţine eticheta nutriţională şi cum trebuie să le interpretăm

Ce detalii valoroase conţine eticheta nutriţională şi cum trebuie să le interpretăm aflăm de la Corina Zugravu, medic primar în Nutriţie şi Igiena Alimentaţiei.
Valoarea energetică reprezintă numărul de calorii pe care ni-l furnizează produsul respectiv. Din cele două unităţi de măsură prin care este exprimată – kJ (kilojouli) şi kcal (kcalorii) – doar cea de-a doua este de interes pentru noi. Caloriile (kcal) sunt prezentate, de obicei, pentru 100 g de produs sau per porţie. În plus, pentru a fi şi mai vizibilă, informaţia aceasta este repetată pe faţa ambalajului, sub forma unei casete în care sunt înscrise: valoarea energetică pentru o porţie de produs, dar şi contribuţia unei porţii la necesarul caloric pentru o zi (apreciat ca fiind de 2.000 kcal/zi). Contribuţia la necesarul zilnic de calorii este exprimată procentual, tocmai pentru a înţelege mai uşor cât anume din caloriile pe care le putem consuma într-o zi a fost acoperit prin consumul unei porţii din produs.
Cantitatea şi calitatea grăsimilor. Eticheta precizează şi cantitatea totală de grăsimi, exprimată, de obicei, în grame (raportat la 100 g de produs) şi tipurile de grăsimi care o compun, respectiv cantitatea din fiecare tip.
Grăsimile saturate (acizii graşi saturaţi) sunt grăsimile care determină creşterea colesterolului rău (LDL), dacă sunt consumate în exces; într-o alimentaţie echilibrată, cantitatea maximă de grăsimi saturate consumată într-o zi nu trebuie să depăşească 20 g.
Grăsimile mononesaturate şi grăsimile polinesaturate, adică acizii graşi mononesaturaţi şi polinesaturaţi, sunt aşa numitele grăsimi bune, care scad colesterolul LDL (colesterol rău). Cantitatea acestor grăsimi poate ajunge la 50 g/zi.
Omega 3 şi Omega 6 sunt grăsimi esenţiale, din categoria grăsimilor polinesaturate, pe care organismul nostru nu le poate produce, deci şi le ia doar din alimentaţie. Se recomandă un consum zilnic de 2 g de Omega 3 (acid alfa linoneic) şi 10 g de Omega 6 (acid linoleic).
Conţinutul de sare. Mare atenţie la această informaţie! Un consum crescut de sare duce la hipertensiune arterială, factor de risc important pentru bolile cardiovasculare. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă un consum zilnic de maximum 5 g de sare.
Conţinutul de zahăr. Este menţionat în tabelul nutriţional sub forma “zaharuri” şi reprezintă conţinutul total de zaharuri din aliment, inclusiv zahărul care provine din fructe (fructoză). Cantitatea totală de zaharuri nu trebuie să depăşească 90 g/zi şi este bine ca partea cea mai mare din aceasta să provină din fructe, în detrimentul zahărului adăugat sau al dulciurilor concentrate.
Prezenţa grăsimilor transartificiale. În Europa, cei mai mulţi producători au eliminat aceste grăsimi din alimente. Cum însă pe eticheta nutriţională nu vei găsi, de multe ori, aceşti termeni: “grăsimi trans”, pentru a identifica eventuala lor prezenţă trebuie să citeşti cu atenţie lista de ingrediente. Sintagma “grăsimi parţial hidrogenate” indică faptul că respectivul produs conţine grăsimi transartificiale şi, prin urmare, este mai bine să îl evităm. l

Vezi rezultate exit poll alegeri parlamentare 2024 și urmărește rezultatele alegerilor pentru Parlamentul României!
 

Urmărește-ne pe Google News