Atlasul, găsit în podul Universității, datează din 1685 și a fost realizat de medicul olandez Godefridi Bidloo, cu ilustrații semnate de pictorul Gerard de Lairesse, notează Ziarul de Iași. În toată lumea sunt doar 100 de exemplare, iar, astfel, UMF Iași se aliniază marilor biblioteci universitare din lume, precum Oxford, Yale și Glasgow, care dețin atlasul lui Bidloo.
Exponatul a fost donat Universității de profesorul Ion Iancu, al cărui nume este purtat de Institutul de Anatomie al UMF Iași.
„Medicul, anatomistul, naturalistul și poetul Godefridus Bidloo (Amsterdam, 1649-1713, Leyda) a fost profesor de medicină și chirurgie la Leyda și, pentru o vreme, medic personal regelui Wilhelm al III-lea al Angliei (1650-1702), care s-a stins în brațele sale. A făcut interesante observații asupra nervilor, s-a preocupat de parazitologie, a fost membru al Societății Regale din Londra și a polemizat cu fostul său profesor Frederick Ruysh (1638-1731). Lucrarea pe care a publicat-o în 1685, aflată în patrimoniul Disciplinei de Istoria Medicinei din Iași, este considerată de către specialiști valoroasă, mai ales datorită celor 105 desene, ce diferă față de convențiile anterioare ale ilustrației anatomice, realizate de Gerard de Lairesse (1641-1711), cel mai popular pictor al vremii din Amsterdam, și gravate de Abraham Blooteling (1640-1690)”, a explicat dr. Richard Constantinescu, de la Disciplina Istoria Medicinei.
Atlas vechi de patru secole, descoperit la Iași, a fost subiectul unui scandal de plagiat
Potrivit oamenilor de știință, chirurgul William Cowper (1666-1709), cel care a descris glandele bulbouretrale, a folosit, fără să recunoască, opera lui Bidloo și Lairesse.
Istoricii susțin că editorii lui Cowper cumpăraseră 300 de copii ale gravurilor pe motiv că Anatomia lui Bidloo nu se vânduse. Mai apoi, Cowper a redactat în limba engleză documentul „Gulielmus Cowper, criminalis literari citatus, coram tribunali”, pentru care Bidloo l-a criticat dur pentru că și-a însușit munca altora. Plagiatul este cunoscut ca fiind unul dintre cele mai importante din istoria medicinei. De altfel, prima lege a dreptului de autor a intrat în vigoare, prin decizia Parlamentului britanic, în anul 1710.
sursă foto: Ziarul de Iași
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro