ComenteazăÎntâlnești pe cineva cu care ai o chimie puternică – te sperii și tu de cât de intensă este relația! Faci sex de câteva ori pe zi și e din ce în ce mai clar: așa vrei să traiești toată viața, ți-ai găsit în sfârșit jumătatea și ar fi bine să te casătorești cât mai repede! Te simți plin(ă) de speranță, simți că ai acces la un univers de posibilități și ai sentimentul că ești luat(ă) pe sus din lumea obișnuită și introdus(ă) într-o lume a pasiunii și a focului mistuitor. Trăiești intens această iubire și nu ai nici un dubiu că va dura, așa că te grăbești să legalizezi relația, ca nu cumva să pierzi un partener care te împlinește. Pare cunoscut scenariul? Este povestea cu care îngrijorător de multe cupluri ajung la cabinetul de consiliere psihologică.
Atracția fizică e cel mai prost motiv de întemeiere a unei căsnicii: în timp, atracția scade, iar partidele de sex se răresc
Cei mai mulți oameni confundă intensitatea unei relații cu durabilitatea ei. Din punct de vedere psihologic sunt două situații foarte diferite.
Locuitul sub același acoperiș face ca apetitul pentru sex să se diminueze, treptat. Motivele sunt legate de chimia creierului, care e mai receptiv la ideea de nou decât la cea de familiar. Conviețuirea anulează noutatea, misterul și dorința. Totul ține de un cocktail chimic de neuromediatori precum serotonina, dopamina, acetilcolina, noradrenalina sau feniletilamina. În concentrații diferite, aceste substanțe influențează toate stările – dorința, atașamentul, compasiunea, gelozia și așa mai departe. Deși necunoscătorii filosofează pe această temă, din perspectivă psihologică e clar: dorința sexuală cu același partener pălește în timp. E un fapt științific, nu o opinie. Dacă vrei să îmbătrânești lângă cineva, sexul nu este deloc un criteriu de alegere!
E bine ca, pe lângă atracția sexuală, să existe și alte compatibilități între parteneri. E nevoie de abilități majore de compromis, de a lăsa de la tine fără să ceri nimic în schimb, de a renunța la anumite deziderate personale. Mariajele care durează depind de disponibilitatea celor doi de a se respecta, întrajutoara, de a-și crește copiii împreună, de a împărți cheltuielile, de a ține familia unită… După o vreme, toate acestea fac ca sexualitatea să se diminueze până aproape de dispariție.
Atracția fizică e cel mai prost motiv de întemeiere a unei căsnicii: care ar trebui să fie criteriile de alegere ale partenerului
Să nu fie dependent de autorități precum părinți, șefi, prieteni etc. Este îngrozitor să ai un partener manipulat precum o papușă trasă de sfori – de exemplu, de părinți, care-l consideră încă un copil. Un om fără autonomie decizională este o alegere nepotrivită pe termen lung.
- E foarte important să știi ce crede partenerul tău despre sexul opus, fiindcă această concepție bazală nu se schimbă în timp. De exemplu, există bărbați care cred că toate femeile sunt “stricate”, alții care le consideră net inferioare sau sunt convinși că locul lor e la cratiță. De cealaltă parte, există femei care cred că bărbații trebuie să le întrețină toată viața sau să facă mereu ce li se spune. Dacă felul în care gândește contravine convingerilor tale, clar nu e un partener potrivit pentru tine!
- Să încerce în permanență să evolueze, să ceară mai mult de la el. Un om care nu se dezvoltă devine repede plictisitor și inutil, iar contactul social cu el poate fi tensionat, pentru că, în sinea lui, și el știe că pasivitatea îl plasează pe picior de inferioritate.
- Să nu atât de competitiv încât să vadă și în tine un concurent și să simtă în permanență nevoia să demonstreze că el/ea e “mai mare și mai tare”. Competiția poate fi benefică în mediul profesional, dar în cuplu este dezastruoasă.
- Să nu scormonească în trecutul partenerului. Gelozia exacerbată poate distruge relația.
- Să nu încerce să te ascundă lumii din jur și să nu aibă o atitudine diferită față de tine când sunteți în public. Poate sună ciudat, dar există oameni care nu-și prezintă partenerul cunoscuților când se întalnesc pe stradă!
- Să te poți vedea având copii cu acel partener.
Cele mai multe divorțuri, inițiate de femei
Există o uzură în timp a cuplului, care se manifestă și sexual, ca urmare a familiarității. Cu alte cuvinte, viața sexuală se diminuează tocmai pentru că ajungi să-ți cunoști prea bine partenerul. E valabil în special la bărbați, iar la femei mai puțin. În teoria psihologică se numeste “Efectul Westermarck”, după psihologul finlandez Edvard Westermarck.
Efectul Westermarck stipulează că atracția sexuală tinde să scadă între cei care petrec mult timp sub același acoperiș. Așa se explică psihologic de ce nu simți atracție pentru soră, frate, veri, unchi, mătuși. Bărbatul care ajunge să-și cunoască în detalii fine soția nu o mai vede pe aceasta ca o parteneră erotică, ci ca pe o rudă de sânge și numai la sex cu ea nu se mai gândește, indiferent de cât de bine arată ea, pe când cu o parteneră nouă, despre care nu știe mai nimic, se gândește doar la sex, chiar dacă e mai urâtă decât partenera oficială… Paradoxal nu?
Culmea e că bărbații își iubesc mai mult partenerele de viață și nu ar divorța, pentru că ele îndeplinesc și rolul de mamă. De aceea, cele mai multe despărțiri sunt inițiate nu de bărbații infideli, ci de femeile înșelate.
“În literatura psihologică există o lege care îmi poartă numele și vorbește despre faptul că nevoia de diversitate sexuală a bărbaților este asemănătoare, ca impact psihologic, cu nevoia unei femei de a avea copii. Dacă le-ai nega bărbaților accesul la diversitate sexuală, iar femeilor accesul la maternitate, impactul psihologic ar fi de aceeași magnitudine, adică devastator”, a încheiat Cezar Laurențiu Cioc, psiholog la Institutul de Cercetare și Dezvoltare a Potențialului Uman din București.