Fostul șef al statului s-a retras din spațiul public, de câțiva ani, iar aniversările unde primea flori și felicitări de la apropiați sau de la alegători, la sediul partidului, au devenit istorie. Acesta își transmite mesajele în special pe blogul personal, care a devenit instrumentul de comunicare cu opinia publică.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 21

Ion Iliescu s-a născut pe 3, în Oltenița. Alexandru, tatăl său a fost un comunist ilegalist. Potrivit Wikipedia, în decembrie 1931 a plecat clandestin în URSS, unde a participat la lucrările Congresului al V-lea al Partidului Comunist Român ținut la Gorikovo (lângă Moscova). La acest congres a semnat o declarație care prevedea că România contemporană nu reprezintă prin sine o unire a tuturor românilor, ci este un stat tipic cu mai multe națiuni, creat pe baza sistemului prădalnic de la Versailles, pe baza ocupării unor teritorii străine și pe baza înrobirii unor popoare străine. A mai rămas în Uniunea Sovietică încă patru ani, iar la întoarcerea în țară a fost condamnat la închisoare, unde a și murit.

La vârsta de un an, Ion Iliescu a fost abandonat de mama lui naturală, Maria Dumitru Toma (de origine bulgăroaică), care nu s-a interesat niciodată de soarta lui. La scurt timp, Alexandru Vasile Iliescu s-a recăsătorit, cu Maria P. Iliescu, care l-a crescut pe Ion Iliescu.

A absolvit liceul Spiru Haret din București în 1949, și a studiat mecanica fluidelor la Institutul Politehnic București, iar apoi cu sprijinul Anei Pauker la Institutul Energetic din Universitatea din Moscova. Ion Iliescu a intrat în Partidul Comunist Român în 1953 și a devenit membru al Comitetului Central al PCR în 1965. Începând cu 1971, a fost treptat marginalizat de Nicolae Ceaușescu. La Revoluția română din 1989 a devenit președintele Frontului Salvării Naționale, iar ulterior al Consiliului Frontului Salvării Naționale.

Ion Iliescu fost primul președinte al României democratice și a fost ales în două mandate, 1992-1996, și 2000-2004. Între cele două mandate a fost șef al statului Emil Constantinescu.

Mandatele de președinte ale lui Ion Iliescu au marcat două mari evoluții ale țării noastre. În timpul celui de-al doilea mandat, România a aderat la NATO și a încheiat negocierile de aderare a României la Uniunea Europeană.

Tot în mandatul său s-a făcut și revizuirea Constituției din 1991. Noua formă a legii fundamentale a fost aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 şi a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României a Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 3 din 22 octombrie 2003 pentru confirmarea rezultatului referendumului naţional.

I-a grațiat pe Miron Cosma și pe ofițerii implicați în reprimarea revoluției de la Timișoara

În 1990, prin Decretul-Lege nr. 3 din 4 ianuarie, când încă nu fusese ales președinte, Ion Iliescu a amnistiat toate infracțiunile săvârșite care se încadrau la mai puțin de 3 ani pedeapsă.

Ion Iliescu a grațiat și pe membrii C.P.Ex. al C.C. al P.C.R. care fuseseră condamnați pentru că au aprobat, în ședința din 17 decembrie 1989, reprimarea revoluției române din 1989. De asemeni a grațiat ofițerii condamnați pentru deschiderea focului în zona Calea Lipovei din Timișoara și a protestat la condamnarea generalilor Victor Atanasie Stănculescu și Mihai Chițac, care fuseseră de asemeni găsiți vinovați de reprimarea revoluției, dar fuseseră numiți membri în primul guvern FSN de Iliescu. După ce Iliescu a reajuns în 2001 la conducerea României, noul procuror general numit de el, Tănase Joița, a făcut recurs în anulare împotriva sentințelor de condamnare a celor doi generali, care astfel au scăpat de detenție.

În decembrie 2003, Ion Iliescu l-a grațiat pe Iosif Veverca, un milițian care a ucis o persoană în revoluția din 1989 la Timișoara.

În același decret prin care l-a grațiat pe Miron Cosma, Ion Iliescu l-a grațiat și pe Ioan Corpodean, ofițer de miliție implicat în reprimarea revoluției de la Timișoara

Iliescu: ”Pentru mine, soţia nu este numai omul iubit, cel mai apropiat, loial şi devotat, dar şi cel mai bun prieten şi sfătuitor. Este, fără îndoială, omul de lângă mine cel mai drag şi prețios”

Iliescu este căsătorit din 1951 cu Nina Iliescu. Cei doi nu au avut copii. Despre soția sa, Iliescu povestea, într-o postare pe blog, că în tinerețe ”era cu adevărat drăguţă şi, mai ales, bine făcută.”În şcoală a făcut sport, era în echipa de volei a Liceului «Iulia Hasdeu»”, îşi amintea cu nostalgie pe blogul personal Iliescu.

Nina și Ion Iliescu s-au cunoscut la vârsta de 18 ani, atunci când erau colegi de liceu. Relația lor s-a consolidat la Moscova, în vremea studenției, atunci când cei doi și-au continuat studiile în Capitala URSS, iar în 1951 s-au căsătorit. Aceasta a lucrat într-un domeniu ușor atipic pentru o femeie. A fost cercetător științific în domeniul coroziunii metalelor. Aceasta a fost o prezență discretă în timpul în care soțul său a fost președinte.

După ce Ion Iliescu a devenit președinte al României, Nina Iliescu, care nu a avut copii, dar a avut trei sarcini toxice, i-a spus partenerului său de viață că îl va susține șiu îi va fi alături, însă să nu-i ceară să fie o primă doamnă în adevăratul sens al cuvântului, cu apariții publice și implicări în chestiuni de politică și protocol.

Recent, fostul președinte a luat o decizie radicală, după 66 de ani de căsnicie. A decis să își distrugă toate albumele foto din tinerețe. ”Nu sunt fotogenic şi nici telegenic. Oricum, nu mă preocupa imaginea, deşi alţii fac adevărate maladii pentru imaginea lor. Soţia mi-a şi spus că avem acumulate foarte multe fotografii acasă şi că trebuie să le distrugem, că să nu rămână după aceea ticăloşilor care să le folosească în fel şi chip”, declara Ion Iliescu, anul trecut, potrivit stirilekanald.

Despre soția sa, Nina, acesta spunea că este cea care îl completează în tot ceea ce face. ”Ne înţelegem din ochi sau chiar anticipat, ea având o adevărată premoniţie în ceea ce mă priveşte. pentru mine, soţia nu este numai omul iubit, cel mai apropiat, loial şi devotat, dar şi cel mai bun prieten şi sfătuitor. Ne completăm. Ea are multe calităţi care mie îmi lipsesc: o intuiţie extraordinară şi un fler deosebit la oameni. Este mai intransigenţă şi neiertătoare cu cei care îi înşală bunăcredinţă. Am petrecut împreună multe clipe frumoase, am avut satisfacţii şi împliniri, dar am înfruntat împreună şi momente deosebit de dificile, ceea ce ne-a apropiat şi ne-a călit. Este, fără îndoială, omul de lângă mine cel mai drag şi pretios”, a mai spus acesta.

Despre Revoluție: ”Îndiferent de ceea ce se străduiesc să acrediteze cei cărora acest act de demnitate nu le este pe plac”, în decembrie 1989 a avut loc o revoluție în România”

Pe 13 iunie 2017, Parchetul Militar i-a trimis în judecată pe Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) şi preşedinte al României; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informaţii, general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare.

Procurorii spuneau că, ”pentru păstrarea puterii, nouă conducere politică și militară instaurată după 22 decembrie 1989 a efectuat acțiuni ce „au determinat uciderea, rănirea prin împușcare, vătămarea integrității fizice și psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, fapte care se circumscriu condițiilor de tipicitate ale infracțiunii contra umanității”.

Printr-o postare pe blogul său, fostul președinte Ion Iliescu a răspuns acuzațiilor. El afirma, anul trecut, că, „indiferent de ceea ce se străduiesc să acrediteze cei cărora acest act de demnitate nu le este pe plac”, în decembrie 1989 a avut loc o revoluție în România.

Iliescu mai afirma că „moștenirea Revoluției Române este una eminamente pozitivă” și că ea ar trebui „apărată de toți cei care cred în libertate și în democrație”. ”Mă înclin în fața memoriei tuturor celor care au luptat pentru libertate în anii totalitarismelor românești, a celor care, în decembrie 1989, au făcut posibilă schimbarea care a adus România în familia națiunilor europene”, spunea Ion Iliescu.

Despre răcirea relațiilor cu PSD-ul: ”Refuz să primesc lecții de la oameni care cred că și-au cumpărat un partid și îl conduc ca pe o corporație”

Relația Lui Iliescu cu PSD-ul a început să se răcească în 2015, când Ponta pierdea alegerile prezidențiale, în față lui Klaus Iohannis. De atunci, președintele de onoare al PSD a evitat să mai participe la reuniunile publice ale partidului după ce, la ședința CExN convocată după eșecul de la alegeri, vicepreședintele Ioan Rus a spus că PSD este etichetat drept un partid ”comunist”.

Și deputatul Sebastian Ghiță i-a solicitat atunci lui Iliescu să facă un pas în spate și să nu mai apară public lângă liderii PSD. Ulterior, Ghiță a demisionat din PSD. Iliescu a răspuns atunci atacurilor din partid, printr-o scrisoare deschisă postată pe blogul sau, în care arată că PSD nu poate fi condus că o corporație.

Despre acuzatia ca Victor Ponta a pierdut alegerile prezidentiale din cauza sa și a etichetei de comunism lipita de PSD , Ion Iliescu spunea ca e o mizerie și un act de lașitate, din partea celor care vor să nu-si asume responsabilitatea pentru esec.

”Refuz să primesc lecții de la oameni care cred că și-au cumpărat un partid și îl conduc ca pe o corporație. Programul politic al PSD nu se confundă cu un plan de afaceri. Iar guvernarea nu este un profit, care trebuie maximizat cu orice preț. (..) Dacă ai succes în afaceri nu înseamnă că ești automat un om politic. Această calitate presupune câștigarea, și nu cumpărarea, încrederii oamenilor. (..) Refuz să primesc lecții de la oameni care pun interesul personal înaintea interesului public, care nu au demonstrat nimic în politică, în schimb au reușit să îndepărteze oamenii de partid, prin aroganță și dispreț. Astfel de oameni, ajunși în fruntea partidului, sunt printre motivele pentru care românii nu l-au votat pe Victor Ponta în turul doi”, spunea Iliescu, în 2015.

Cu toate acestea, s-a implicat în crizele interne. Astfel, fostul președinte al social-democraților l-a sunat pe Sorin Grindeanu pentru a-i cere acestuia să își depună demisia, în 2017, când PSD a ajuns să depună moțiune de cenzură împotriva propriului Guvern.

Citește și: Klaus Iohannis se potrivește profilului pentru șefia Consiliului European, dar discuțiile sunt premature – surse Libertatea

 
 

Urmărește-ne pe Google News