Atunci și Acum. Liviu Dragnea, inginerul din Gratia, intrat în politică în PD și ajuns premierul din umbră al României

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 29

Dragnea, premierul din umbră al României: Un an și jumătate de guvernare cu Ordonanța 13, proteste ample, reforma salarizării și a Codului fiscal, legile justiției și modificarea Codurilor penale

Liviu Dragnea este liderul PSD, co-președintele alianței PSD-ALDE și președinte al Camerei Deputaților. Informal, însă, acesta este premierul României.

Deciziile importante ale Guvernului sunt anunțate de el, așa cum s-a întâmplat cu Memorandumul pentru mutarea Ambasadei din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim. Mai nou, acesta a mediat, în calitate de lider al PSD și șef al Camerei Deputaților, conflictul dintre PSD și Guvern pe de o parte și Banca Națională a României pe de altă parte. De fapt, atacurile politice la adresa BNR veniseră tot din partea sa.

”Unele acţiuni de la BNR sunt coordonate cu unele declaraţii ale Opoziţiei, chiar ale şefului statului”, spunea președintele PSD.

După întâlnirea cu Mugur Isărescu, din biroul său de la Parlament, Dragnea și-a nuanțat afirmațiile, precizând că s-a referit la ”persoane” din BNR și nu la Guvernator.

Recomandări

Harta puterii după parlamentare. PSD ia un sfert din mandate, AUR și-a dublat scorul. Fiefurile PNL pot fi numărate pe degetele de la o mână | Analiză

În doar un an și jumătate de la preluarea Puterii, la alegerile parlamentare din decembrie 2016, când aducea cel mai mare scor al partidului, PSD-ul condus de Liviu Dragnea a reușit mai multe premiere: a schimbat doi premieri într-un an, a adoptat legea salarizării unice și un pachet de reformă fiscală care în prezent a dus la dezechilibre în sistem și nemulțumiri din partea sindicatelor, care amenință cu greva generală și a demarat modificarea legislației penale. Ordonanța 13 și legea grațierii au rămas ca o ștampilă pe actuala guvernare.

Deși au renunțat inițial, în urma celor mai mari proteste de la Revoluție, cei de la PSD au continuat în Parlament, cu pachetul de modificare a legilor justiției. Legile au fost atacate de trei ori la CCR, iar acum președintele a demarat și el controlul de constituționalitate. În ciuda refuzului repetat al PSD de a consulta Comisia de la Veneția, două solicitări, din partea APCE și din partea președintelui Klaus Iohannis, urmează să fie luate în discuție de Comisia de la Veneția, în vederea elaborării unui aviz, ce-i drept consultativ.

Deși procedura legislativă nu este finalizată în cazul legilor justiției, PSD și ALDE au demarat o nouă revoluție, de data aceasta a Codurilor Penale. Un subiect la fel de controversat, cu propuneri prin care sunt avantajați unii lideri politici cu probleme în justiție. Dezbaterea pe Coduri abia a demarat dar reacțiile din societate și din partea instituțiilor din justiție nu sunt toate favorabile.

Recomandări

Alegeri parlamentare şi prezidenţiale 2024. Cum se formează Guvernul

Recent, premierul Dăncilă a refuzat atributul constituțional al șefului statului de mediere între instituții și a anunțat că nu va veni la Palatul Cotroceni, atunci când a fost invitată de președinte.

Gestul Vioricăi Dăncilă venea după o altă decizie controversată: semnarea în Executiv a unui Memorandum pentru mutarea Ambasadei României din Israel, de la Tel Aviv la Ierusalim, trecându-se peste tratatele internaționale semnate de țara noastră și peste decizia Uniunii Europene pe această temă sensibilă în Orientul Mijlociu, dar și peste consultarea președintelui pentru un mandat al vizitei. Decizia a fost anunțată de Liviu Dragnea, în prime-time, deși documentul era unul secret, conform celor de la Palatul Victoria. Liderul PSD a explicat că și el a văzut documentul în presa online.

Deciziile luate în ultima vreme de Executiv au dus la un anunț tranșant al președintelui României.

Klaus Iohannis a anunțat de la Palatul Cotroceni că îi retrage încrederea acordată premierului Dăncilă, la învestirea în funcție, în ianuarie anul acesta. Atunci, șeful statului preciza că mai dă o șansă PSD-ului, după ce două Guverne au picat, la interval de șase luni de zile.

”Doamna Dăncilă nu face față poziției de prim-ministru al României și transformă Guvernul într-o vulnerabilitate pentru România. De aceea, solicit public demisia doamnei Dăncilă din funcția de prim-ministru al României”. Președintele a revenit și a precizat că și relația cu Liviu Dragnea rămâne una instituțională, el arătând că liderul PSD ”nu mai este un partener de dialog”.

Recomandări

Klaus Iohannis poate desemna noul premier. Scenariul care poate evita intrarea suveraniștilor la guvernare

Cine este Liviu Dragnea: Inginerul din Gratia care și-a început cariera politică în Partidul Democrat

Liviu Dragnea s-a născut pe 28 octombrie 1962, în localitatea Gratia. A fost inginer și  președinte al Partidului Social Democrat și președinte al Camerei Deputaților. Lider al PSD și fost membru al Partidului Democrat (PD), a fost Ministrul Administrației și Internelor în cabinetul lui Emil Boc, în perioada ianuarie-februarie 2009. În decembrie 2012 este ales vicepremier și Ministru al Administrației și Dezvoltării Regionale.

În politică, liderul PSD a intrat ca membru al Partidului Democrat (PD) în anul 1994. A fost vicepreședinte al PD Teleorman din 1995 până în 2000. La alegerile locale din 1996 a obținut un mandat de consilier local în Turnu Măgurele, din partea PD.

În perioada 1996-2000 a fost prefect al județului Teleorman. În 2000 a părăsit PD și s-a înscris în Partidul Social Democrat, iar peste cinci ani devine vicepreședinte al PSD. A fost președinte al consiliului județean Teleorman trei mandate consecutive, primul fiind obținut în anul 2000, sub sigla Partidului Democrat.

Din 20 ianuarie 2009, a devenit Ministru al Administrației și Internelor, în locul lui Gabriel Oprea. În urma alegerilor parlamentare din 9 decembrie 2012 a obținut un mandat de deputat în Parlamentul României, în colegiul 3 din Teleorman, ales pe listele Uniunii Social-Liberale. În 2012 a devenit vicepremier și Ministru al Administrației și Dezvoltării Regionale.

La Congresul PSD din 20 aprilie 2013 este ales în funcția de președinte executiv al formațiunii, iar în 2015, Comitetul Executiv al PSD l-a votat pe Liviu Dragnea președinte interimar al partidului, după de Victor Ponta demisiona din fruntea Guvernului, în urma tragediei din Colectiv.

Candidatul unic la șefia PSD, ales prin vot direct de membrii de partid de la nivel național, cu peste 96%

În octombrie 2015 Dragnea organizează primele alegeri pentru președintele partidului prin vot direct al membrilor PSD. Este unicul candidat și primește votul a peste 96% din alegătorii PSD. Cu acest sistem de alegere, Dragnea își securizează funcția în partid, astfel că nu mai poate fi dat jos de la conducere decât tot prin organizarea unor alegeri interne, lucru greu de realizat, din punct de vedere logistic. În martie anul acesta, a decis convocarea Congresului Extraordinar al PSD și a reușit să își impună o structură de conducere ( Biroul Permanent Național) formată numai din oameni fideli. Iar numărul doi în partid a devenit chiar premierul Viorica Dăncilă.

Astfel, Liviu Dragnea a reușit să elimine orice posibilitate de opoziție în interiorul partidului. Chiar și pe foștii premieri, pe care i-a schimbat din funcție a reușit să și-i țină aproape.

Sorin Grindeanu, primul premier al României dat jos de propriul partid prin moțiune de cenzură a primit șefia ANCOM, cu un salariu pe măsură iar premierul Mihai Tudose, care a fost nevoit să se retragă din fruntea Guvernului s-ar pregăti pentru a prelua Consiliul Concurenței. El a negat acest scenariu, însă în Parlament și în partid, Mihai Tudose a încetat să mai critice deciziile conducerii PSD, așa cum o făcea când era la Palatul Victoria.

Dragnea și dosarele penale: Condamnat definitiv în dosarul Referendumului, urmărit penal în dosarul Tel Drum și în așteptarea sentinței, în dosarul angajărilor fictive

Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul „Referendumul”, în aprilie 2016. Ca urmare a acestei sentințe, Liviu Dragnea a declarat intenția sa de a contesta decizia magistraților, la Curtea Europeana a Drepturilor Omului însă nu este clar dacă a făcut acest demers.

În iulie 2016, Liviu Dragnea, la momentul faptelor președinte al Consiliului Județean Teleorman, a fost trimis în judecată pentru instigare la abuz în serviciu și instigare la fals intelectual de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție.

El a fost acuzat că ar fi avut 2 persoane lucrătoare la sediul de partid unde deținea funcția de președinte inculpatul, dar acestea erau plătite de o instituție a statului, respectiv Direcția de Protecție a Copilului din județ.

Începând cu data de 13 noiembrie 2017, DNA a dispus urmărirea penală a lui Liviu Dragnea sub acuzația de constituire grup infracțional organizat, deturnare fonduri europene și infracțiuni de abuz în serviciu. DNA îl acuză pe Liviu Dragnea că ar fi obținut foloase necuvenite din diverse contracte publice acordate societății de construcții drumuri și autostrăzi Tel Drum.

DNA a pus sechestru pe bunurile mobile și imobile ale persoanelor găsite pe numele celor din dosarul Tel Drum. 

Ce avere are Liviu Dragnea după divorț și după ce DNA i-a pus secrestru pe bunuri

Averea lui Liviu Dragnea nu s-a modificat foarte mult de la preluarea conducerii Camerei Deputaților, în luna ianuarie 2017. Liderul PSD are mai mulți bani în conturi, iar AEP i-a restituit suma de 10.500 de lei, reprezentând contribuția la campania electorală la alegerile parlamentare din 2016.

Liviu Dragnea deține un apartament de 80 mp, un spațiu comercial de 1527,59 mp și un teren aferent acestuia de 2913,35, în Turnu Măgurele. Este tot ce i-a rămas acestuia în urma partajului cu fosta soție, Bombonica Prodanca. Aceasta a primit în urma divorțului o casă și un teren în Alexandria, un teren în Bușteni, o autoutilitară Dacia Logan și un Land Rover.

Liderul PSD mai are două autoturisme, un Skoda Superb, fabricat în 2006, și un BMW X5, fabricat în 2009, primit donație în urma decesului fratelui său, de la cumnată și nepoți.

Dacă la începutul anului președintele PSD declara că are în conturile bancare deschise la BRD 16,84 dolari și 15.779 de lei, în luna iunie, sumele din conturi s-au mărit substanțial. Astfel, Dragnea are 3.000 de dolari și 37.796 lei, în cele două conturi. Acestora li se adaugă suma de 10.500 lei, sumă primită de la Autoritatea Electorală permanentă, care reprezenta contribuția la campania electorală din 2016, pentru Parlament.

La capitolul alte venituri apare și o ”promisiune de vânzare-cumpărare” reprezentând un imobil și un teren, în Turnu Măgurele, a cărui valoare este de 630.000 de lei.

Citește și: EXCLUSIV/ Kamara a fost forțat să-și schimbe look-ul, după operație. Colegul de trupă, Andrei Ștefănescu, râde de el

Urmărește-ne pe Google News