Monica Macovei a fost ministru al justiției între 2004 și 2007, iar din 2009 deține funcția de europarlamentar din partea României, fiind realeasă pentru un nou mandat, în 2014.

În august 2014 și-a anunțat candidatura pentru președinția României la alegerile din 2014, a demisionat din PDL și s-a clasat pe locul 5, la scrutinul prezidențial. A condus ONG-ul pentru apărarea drepturilor omului APADOR-CH până în 2004, inițial drept consultant pro bono, iar apoi ca vice-președinte și președinte.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 16

S-a născut în Este absolventă a Facultății de Drept a Universității din București, iar profesional, a intrat în 1983 în procuratură.

La începutul anilor 90, a refuzat să le facă dosare persoanelor arestate ilegal de mineri, punându-le în libertate și raportându-și în schimb colegii care reținuseră abuziv protestatari din Piața Universității. În 1997 a demisionat din Parchet, motivând incompatibilitatea de vederi cu procurorul general Nicolae Cochinescu.

Din 1995, Macovei a lucrat ca expert pe justiție pentru Consiliul Europei în Europa de Est, participând la misiuni în Federația Rusă, Ucraina, Lituania, Albania, Moldova, Cehia, Georgia, Macedonia, Serbia, Bosnia și Herțegovina.

Monica Macovei, inițiatoarea reformei justiției în România, care a dus la aderarea României la Uniunea Europeană

De numele Monicăi Macovei este legată inițierea reformelor în justiție, cerute de UE, care au dus la ridicarea unora din stegulețele roșii de către Comisia Europeană, și care a contribuit la acceptarea României în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007.

Ce spunea Macovei despre reforma din justiție: ”Reforma justiției s-a făcut în 2005. Poate mulți sunt tineri și nu-și mai aduc aminte, așa că o să le reamintesc eu: când a plecat PSD de la putere, la sfârșitul lui 2004, a zis că a încheiat capitolul Justiție și Afaceri Interne (în cadrul negocierilor de aderare la UE), dar n-a spus și cum, a fost o minciună prin omisiune. L-a încheiat lăsând mai multe clauze de amânare, stegulețe roșii. Dacă nu făceam acele lucruri până în 2006 nu intram în UE la 1 ianuarie 2007. Una era reforma justiției și s-a făcut, iar lucrurile au început să funcționeze”, spunea Macovei, pentru Euroactiv.

Ministerul condus de Macovei a inițiat proiecte de lege incluse în strategia națională de luptă împotriva corupției declanșată de Guvernul Tăriceanu: legile privind reforma justiției (legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, legea privind organizarea judecătorească și legea privind statutul magistraților), care au fost adoptate în urma procedurii de asumare a răspunderii guvernamentale, Legea nr. 90 din 15 aprilie 2005 (în virtutea căreia orice fost ministru poate fi anchetat pe baza dreptului comun, fără avizul parlamentului) dar și proiectul de lege privind înființarea Agenției Naționale de Integritate, al cărei scop este controlarea averilor demnitarilor.

Aceasta a povestit și cum a ajuns ministru al Justiției, în mandatul lui Călin Popescu Tăriceanu. Pe 25 decembrie 2004, Macovei era la Breaza, cu părinții și cu fiul ei. Se întorsese pentru vacanță din Bosnia. Ea a povestit că a fost sunată insistent toată dimineața de un număr necunoscut și când a răspuns într-un final, a fost uimită că vorbea cu președintele proaspăt ales, Traian Băsescu, care i-a cerut să accepte portofoliul justiției în guvernul Tăriceanu.

În calitate de europarlamentar, în 2012 a elaborat 35 de rapoarte adoptate în plen, fiind cel mai activ raportor dintre cei peste 750 de europarlamentari.

Monica Macovei a candidat în 2014 la președinție, ca independent, fiind numită ”Doamna de Fier”. În copilărie, și-a dorit foarte mult să urmeze studii umaniste, după cum povestea, iar mama sa a vrut să devină doctor. A ajuns la Facultatea de Drept, unde a avut rezultate excepționale, terminând pe primele locuri, pe țară, în promoția sa.

Despre viața la Bruxelles, Macovei afirma, într-un interviu, că „eşti într-o clădire de sticlă, în care alergi dintr-un loc în altul, de la o comisie la alta, de la voturi la şedinţă şi de la interviuri înapoi în birou, ca să lucrezi pe legi şi amendamente”.

”Noi, în Parlament, avem tot ce ne trebuie, şi cantină, şi bănci, şi coafor, şi curăţătorie”, spunea Macovei pentru Formula AS.

Macovei, atac la guvernarea PSD-ALDE: ”Problemele penale ale lui Dragnea și Tăriceanu sunt un pericol pentru țară”

Macovei a continuat să se implice și în politica internă și a devenit cu critic dur al actualului ministru al Justiției, Tudorel Toader. Potrivit eurodeputatului, modificările aduse în proiectul de reformă a Justiției, asumat de Ministerul Justiției, care cuprinde, printre altele și excluderea președintelui din procesul de numire a procurorilor cu funcții de conducere de la DNA, DIICOT și Parchetul General și înlocuirea acestuia cu CSM, format din 19 membri, sunt ”fatale pentru sistemul juridic”.

„Pofta ce-au poftit: Toader predă Justiția PSD-ului și ALDE. Toader egal Stănoiu. Tudorel Toader, uns ministru ca să distrugă Justiția, propune trei modificări fatale pentru Justiție și țară”, afirma Macovei.

Nici liderii actualei coaliții de Guvernare nu au scăpat de criticile fostului ministru. ”Președinții celor două camere ale Parlamentului, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, au reușit să izoleze România pe plan extern și să pună în pericol Parteneriatul strategic cu Statele Unite”, afirma europarlamentarul Monica Macovei.

„Problemele penale ale lui Dragnea și Tăriceanu, apărate de armate de soldați credincioși de partid, sunt un pericol pentru țară, pentru că legile au ajuns să fie făcute doar pentru a-i scăpa pe inculpați de dosare penale și de răspundere”, mai arată europarlamentarul într-un comunicat de presă.

Ea lansa un semnal de alarmă, în contextul modificărilor legilor justiției, în Parlament, și acuza PSD, ALDE şi UDMR că pun în pericol situaţia României în Uniunea Europeană şi cere oprirea modificărilor la codurile penale.

„Opriţi modificările la codurile penale! Altfel, ne scoateţi din UE! Românii trebuie să mai îndure o ruşine din cauza lui Dragnea. România este avertizată de Comisia Europeană pentru nerespectarea angajamentelor asumate la aderare, în 2007. Comisia face apel la Parlamentul României să regândească acţiunile propuse, respectiv modificările la legile justiţiei şi la codurile penale. (…) Aici ne-au adus Dragnea&Tăriceanu, cu sprijinul UDMR şi gaşca lor pro-corupţie şi împotriva justiţiei. Oricât ar încerca PSD&ALDE şi posturile tv ale mogulilor penali să ascundă realitatea, aceasta se vede foarte clar la Bruxelles. PSD&ALDE&UDMR pun în pericol situaţia României în Uniune”, afirma Macovei, la începutul anului.

Macovei, despre Traian Băsescu: Nu mai este luptătorul anticorupţie, şi-a dezamăgit electoratul

Monica Macovei a rupt relațiile cu Traian Băsescu, în ultimii ani. Ea spunea că acesta „nu mai este luptătorul anticorupţie” și că „şi-a dezamăgit electoratul”.

“Să nu ne surprindă o alianţă PMP-PSD în 2016. Traian Băsescu nu mai este luptătorul anticorupție, şi-a dezamăgit electoratul. Acum, Traian Băsescu şi-a dezamăgit electoratul, pentru că este împotriva luptei anticorupţie – o denumeşte apărarea drepturilor omului, adică drepturilor inculpaţilor -, împreună cu PSD. Au acelaşi discurs. Dacă ne uităm pe scena politică, PSD şi Traian Băsescu dau în DNA.

Traian Băsescu atacă DNA, atacă SRI, cu care a lucrat (…). Nu mai este consecvent. El nu mai este luptătorul anticorupţie. S-a încheiat. Din păcate, nu mai este. De-asta spun că şi-a dezamăgit electoratul”, scria Monica Macovei, în 2015.

Și Băsescu a atacat-o pe Macovei. “Pe asemenea informație nu pot să remarc decât că a rămas procuror comunist. Europarlamentar român care pune sub semnul întrebării obligativitatea respectării drepturilor omului, a rămas procuror comunist. Înțelegerea ei despre drepturile omului. O văzusem zilele trecute, acum aflu acest text care sper să nu fie o capcană. Gândiți-vă că tot doamna asta spunea că tehnica SRI ne costă un miliard. Nu costă mai nimic, vă spun eu”, a spus Băsescu, într-o emisiune televizată, după ce Macovei afirma că „într-o țară în care criminalitatea este ridicată, drepturile omului nu pot fi exercitate pe deplin.”

În 2014, în calitate de candidat independent la alegerile prezidențiale, Monica Macovei îi cerea lui Traian Băsescu să organizeze un referendum, în 16 noiembrie, concomitent cu organizarea celui ce-al doilea tur al prezidenţialelor, privind restrângerea imunităţii parlamentarilor, miniştrilor şi preşedintelui.


Citește și: VIDEO / Maria Grapini, despre greșelile gramaticale de pe Facebook și critici: „Sunt sigură că știu să comunic, nu cred că meritam!”


 
 

Urmărește-ne pe Google News