Despre lagărul de exterminare de la Auschwitz, sudul Poloniei, destinaţia finală a milioane de evrei în timpul celui de-al doilea război mondial, s-au spus multe, însă cu siguranţă mai există poveşti ce încă aşteaptă să fie aflate. În septembrie 1944, şapte prizonieri care munceau la extinderea “fabricii morţii”, aşa cum a fost supranumit acel loc, zideau într-un perete de beton la care lucrau o sticlă ce conţinea un bilet cu numele şi oraşele lor natale. Mesajul lor a fost descoperit acum, după 65 de ani.
Polonezii Waclaw Sobczak (86 de ani), Karol Czekalski (83 de ani) şi evreul francez Albert Veissid (84 de ani) sunt trei dintre cei şapte deţinuţi, care trăiesc şi astăzi, sfidând planul diabolic al unui lider bolnav. Numele lor, localităţile de unde provin şi numerele de deţinuţi au fost trecute pe un petic de hârtie ruptă de pe un sac de ciment. La acea vreme erau tineri, aveau între 18 şi 20 de ani. Mesajul cu datele celor şapte deţinuţi – şase polonezi şi un evreu francez – a fost descoperit recent de o echipă de zidari polonezi, care lucrau la consolidarea unui liceu din Auschwitz. “Am vrut să vă amintiţi!”, mărturiseşte Waclaw Sobczak. “Aveam doar 19 ani. Viaţa în lagăr a fost oribilă. Trăiam cu teama că puteam fi omorâţi în orice moment, fără vreun motiv. Ne-am gândit că niciodată nu vom mai ieşi din acel iad. Unul dintre noi a scris numele, localităţile şi numerele de deţinuţi pe o bucăţică de hârtie. Am zidit apoi sticla cu mesajul într-un perete. Ne-am dorit să lăsăm ceva în urmă”, spune bătrânul, care acum trăieşte în oraşul polonez Lodz, alături de soţia şi fiica sa. Un alt supravieţuitor, Karol Czekalski, a fost concentrat la Auschwitz, în 1943, împreună cu fratele şi părinţii săi. Sub ochii săi, soldaţii germani i-au ucis tatăl, iar la scurt timp mama lui a fost gazată.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_37818ca027ab35030c7d7421b7382832.jpg)
Autorul mesajului a murit în 1997
Pentru singurul evreu de pe bucata de hârtie, Albert Veissid, care trăia liniştit la Lyon, în Franţa, teroarea Holocaustului a început după un raid al poliţiei franceze, în august 1943. “M-au dat pe mâna nemţilor, care m-au trimis într-un lagăr de muncă în Provence (Franţa). De acolo, Gestapoul m-a luat şi pe 30 mai 1944 am fost trimis la Auschwitz”, povesteşte Veissid. Miracolul supravieţuirii lui a fost faptul că a făcut parte din acea echipă de muncitori polonezi, care împărţeau mâncarea cu el. “Am avut noroc. Nu aş fi supravieţuit, dacă nu aş fi muncit cu ei, acolo”, povesteşte Veissid. Totuşi, bătrânul susţine că nu-şi aminteşte momentul când acel bilet a fost scris.
Autorul mesajului, Bronislaw Jankowiak, a supravieţuit şi el Holocaustului, dar murit în Suedia, în 1997.
1.600.000 de oameni au fost omorâţi aici de nazişti
Auschwitz este numele german al oraşului din apropiere de Oswiecim, situat la aproximativ 60 de kilometri vest de Cracovia, în sudul Poloniei. Începând din 1940, Germania nazistă a construit mai multe lagăre de concentrare şi un lagăr de exterminare în zonă, aflată sub ocupaţie germană la acea dată. Lagărele de la Auschwitz au fost un element major în perpetuarea Holocaustului; se estimează că 1,6 milioane de persoane au fost omorâte acolo, din care peste 90% au fost evrei. Cele trei lagăre principale au fost:
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_223d12f0b407aee6ed43d7dfa6031af5.jpg)
♦ Auschwitz I, lagărul iniţial de concentrare, folosit drept centru administrativ pentru tot complexul. A fost locul execuţiilor a aproximativ 70.000 oameni, majoritatea prizonieri de război polonezi şi sovietici.
♦ Auschwitz II (Birkenau), lagăr de exterminare, unde cel puţin 1,1 milioane de evrei, 75.000 polonezi şi circa 19.000 rromi (ţigani) au fost ucişi.
♦ Auschwitz III (Monowitz), care a fost folosit ca lagăr de muncă pentru uzina Buna-Werke, aparţinând concernului IG Farben.
Numărul exact de victime nu este cunoscut, dar majoritatea estimărilor contemporane indică 1,1-1,6 milioane.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_4a80529caa4234fd4510124f58db2316.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_be8089c016dc48c917e7c11481fc7f38.webp)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_73d4e4db3243ae75970c7f920b5e7174.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_dbdbce27dcc0235ad2e509b7a89215d9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_5eeb01d9ba3d5ca35c061a5390046e27.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_16ec5a3fc4b455fc37db7e5f23bbffd5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_679709e0b14e882c5d97ac291281565d.jpg)