Vacanța de vară care își numără acum ultimele zile a însemnat pentru mulți copii – elevi de liceu sau în învățământul gimnazial -, o perioadă neagră, încărcată de tristeți adânci. Prinși între două lumi – cea virtuală în care au pășit ”ajutați” de tehnologia care le-a schimbat viața și cea reală din care au ieșit fără să realizeze -, puști din ”generația facebook” s-au trezit abandonați de proprii părinți și au cerut ajutor psihologilor! Numai la Asociația ”Telefonul Copilului” au sunat – mânați de depresii, sentimente de tristețe, frustrări de tot felul sau temeri legate de integrarea lor în noi unități de învățîmânt -, peste 900 de copii. Mai mult de jumătate dintre aceștia au dezvăluit specialiștilor, în lungi conversații telefonice, probleme psihoemoționale.
”Am intrat a doua la liceul și sectia pe care mi le-am dorit, însă a fost o bucurie de două zile… pentru ca am revenit la viata reală… Ce înseamnă viața mea reală? Păi înseamnă a fi singur o vară întreagă.Eu am prieteni doar în mediul online și, vara asta, din cauza stărilor mele s-au împuținat, mulți dintre ei găsind tot felul de scuze ca să nu mai comunice cu mine. Mă simt singură cu gandurile mele, care parcă m-au hipnotizat și m-au “convins” să mă tai. Nu pot vorbi cu parinții mei pentru că ei nu mă vor asculta, doar vor țipa la mine și imi vor spune că-i fac de râs”, este povestea unei adolescente de 14 ani, unul dintre sutele de copii care și-a spus vara aceasta povestea la ”Telefonul Copilului”.
Cum s-a putut ajunge într-o asemenea situație? Psihologii vorbesc de o evadare în viața virtuală, de scăderea, firească în aceată situație, a abilităților de comunicare într-o lume reală, urmate de o ruptură aproape inevitabilă de părinți. ”Primii care au făcut pasul către această ruptură afectivă au fost chiar copiii care au abandonat viața reală și s-au refugiat în mediul on-line. Părinții, necunoscători ai fenomenului care nu trebuie blamați, nu au știut cum să reacționeze. Treptat, copiii lor – care au confundat viața reală cu cea virtuală, s-au însingurat, și-au creat mici insule și, într-un final, au cerut ajutorul în altă parte”, ne-a declarat Cezar Laurențiu Cioc, psiholog la Insitutul de Cerecetare și Dezvoltare a Potențialului Uman din București.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro