ComenteazăÎn mesaj, Lazăr respinge acuzațiile de poliție politică, lansate în spațiul public în cursul zilei de marți și atașează adeverințele CNSAS. ”Această dezinformare este contrazisă de adeverințele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) din datele de 18 iunie 2009, 14 februarie 2019, 27 februarie 2019, acte publice ce pot fi consultate pe site-ul acestei instituții și în care se precizează că nu există documente din care să rezulte calitatea mea de lucrător sau de colaborator al securității”.
Augustin Lazăr susține că acuzațiile care i se aduc sunt o încercare de ”decredibilizare a mea în calitate de procuror general cât și destabilizarea Ministerului Public”.
În continuare, procurorul general neagă acuzațiile referitoare la refuzul de a elibera un deținut politic în perioada comunistă. ”În acest sens, doresc să reamintesc și afirmațiile neadevărate potrivit cărora, în calitate de procuror membru în Comisia de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud, aș fi luat decizii în privința unui dizident anticomunist. Cu referire la acest aspect, precizez că rolul acestei comisii nu era de a dispune punerea în libertate a unor condamnați, acesta fiind exclusiv atributul instanței de judecată, ci de a verifica îndeplinirea criteriilor tehnice prevăzute de art. 59 – 60 din Codul penal din 1969 (îndeplinirea unei fracții minime obligatorii din pedeapsa ce se executa și inexistența rapoartelor de sancționare disciplinară), verificare ce privea toți condamnații penitenciarului care îndepliniseră o parte a pedepsei prevăzută ca fracție obligatorie și care avea un caracter strict juridic.
Instituția liberării condiționate este reglementată relativ similar și în prezent (art. 99 și următoarele din Codul penal și, respectiv, art. 587 din Codul de procedură penală), cu mențiunea că acum verificările sunt efectuate de către judecător”, a transmis procurorul general.
În încheiere, Augustin Lazăr transmite că ”de-a lungul întregii mele cariere profesionale, activitatea desfășurată în calitate de procuror a fost circumscrisă respectării stricte a dispozițiilor legale, fără a fi afectată de influențe de natură politică”.
Conform site-ului luju.ro, un procuror din judeţul Alba, cu numele de Augustin Lazăr, a refuzat în două rânduri să elibereze un disident anticomunist la mijlocul anilor 80. Într-o reacție pe Facebook, Augustin Lazăr susține că doar instanţa de judecată avea atributul de a pune în libertate condamnaţii.
Este vorba despre Iulius Filip, care a fost condamnat în 1981 la 5 ani și 4 luni de închisoare pentru că i-a trimis un pamflet lui Nicolae Ceaușescu și pentru că și-a exprimat printr-o scrisoare sprijinul față de mișcarea anticomunistă poloneză ”Solidaritatea”.
Executarea pedepsei a început pe 14 decembrie 1981, data expirării fiind 13 aprilie 1987, iar în această perioadă Iulius Filip a încercat de două ori să fie eliberat condiționat, dar tot de două ori a fost refuzat, printre factorii de decizie numărându-se și procurorul Augustin Lazăr, în calitate de șef al Comisiei de propuneri pentru punerea în libertate condiționată de la Penitenciarul Aiud.