Pensiile militare „nu sunt pensii, sunt solde. Ei n-au salarii, n-au plătit niciodată pentru sistemul național de pensii, au un sistem separat de pensii care e alimentat de la bugetul de stat. Asta e legea lor, e regula la ei și așa trebuie să rămână”, a spus Augustin Zegrean.
Fostul președinte al CCR a precizat că statul trebuie să decidă pensiile militarilor, care nu pot fi eliminate.
„De tăiat, nu le pot tăia. Statul trebuie să stabilească și cât le dă pensie la militari. Ei nu au contribuit. Să spună câte puncte de pensie primește fiecare în funcție de grad și atâta pensie să primească, dar nu poți să spui acum că au ieșit la 45 de ani în pensie. Ei nu au vrut, au fost scoși în pensie pentru că s-a schimbat sistemul militar, am intrat în NATO, a trebuit să se reducă numărul de militari”, a mai spus fostul președinte al CCR.
Augustin Zegrean a mai afirmat că degeaba se vorbește despre pensii pe principiul contributivității.
„Tot aud că toată lumea spune că pensia trebuie să fie contributivă. Dacă eu vă spun că nu are nicio legătură contribuția cu punctul de pensie, ce-mi răspundeți? Punctul de pensie e stabilit anual de Guvern, nu contează cât a contribuit fiecare”, a afirmat el.
„Pensia nu mai e contributivă, pensia e cât vrea Guvernul prin punctul de pensie. Valoarea punctului de pensie nu are nicio legătură cu contribuția cetățenilor. Dacă contribui mult sau puțin, tot dracu ăla-i!”, a mai spus Zegrean.
Afirmațiile sale au venit în contextul în care pensia specială medie a crescut de 160 de ori mai mult decât pensia românilor, potrivit fostului ministru USR al economiei, Claudiu Năsui.
Comisia Europeană a cerut României să includă pensiile militarilor în pensiile speciale
Ministrul finanţelor, Adrian Câciu, a declarat pe 21 iulie că pensiile speciale vor fi impozitate, iar premierul Nicolae Ciucă a susținut că pensiile militare nu intră în categoria pensii speciale, prin urmare nu pot fi suprataxate.
Potrivit informațiilor Libertatea însă, Comisia Europeană a trimis trei scrisori oficiale către Guvernul României în acest an pe tema pensiilor speciale, prima fiind în ianuarie, iar ultima, acum aproape o lună.
Instituția condusă de Ursula von der Leyen a cerut ca pensiile militare ale polițiștilor și militarilor să fie incluse în pensiile speciale, vizate de reforma legii pensiilor bazate pe contributivitate, prin urmare, să fie şi ele taxate, astfel încât presiunea pe bugetul României să scadă.
Ce riscă România dacă nu respectă decizia Comisiei Europene
Guvernul lucrează acum la o nouă lege a pensiilor, aceasta fiind o parte a reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și o condiție pentru virarea banilor europeni, iar tăierea pensiilor speciale este un jalon important din PNRR.
Ministerul Apărării și Ministerul de Interne se opun impozitării pensiilor speciale, acesta fiind și motivul pentru care reforma pensiilor din PNRR este acum blocată.
Dacă solicitarea Comisiei Europene nu va fi pusă în aplicare de Guvernul condus de Nicolae Ciucă și astfel nu se va îndeplini condiția impusă prin jalonul din PNRR, atunci următoarea tranșă de bani europeni nu va mai fi virată României.
Totuși, există și posibilitatea ca România să renegocieze PNRR la Bruxelles, susțin surse guvernamentale pentru Libertatea.
beneficiază acum de pensii de serviciu, numite și pensii speciale, majoritatea fiind procurori și judecători, potrivit celor mai recente date comunicate de Casa Națională de Pensii. Cea mai mare pensie lunară depășește 20.000 de lei.
Pe 13 iulie, ministrul PNL al investiţiilor şi proiectelor europene, Marcel Boloş, a anunțat că termenul-limită pentru îndeplinirea jalonului din PNRR privind pensiile speciale este luna decembrie 2022.
stefan • 27.07.2022, 17:44
tot ce depășește pensia de președinte al statului impozitat cu 95 % și s-a rezolvat problema...la pensii speciale...