Australia, de la povestea de succes a combaterii COVID la lockdown-uri fără sfârșit: „Ne simțim prizonieri în propria țară”

Mii de persoane au manifestat sâmbătă împotriva măsurilor antiepidemice de lockdown în cele mai mari două oraşe australiene, Melbourne şi Sydney, relatează AFP.

La Sydney, unde locuitorilor li s-a impus să rămână în case timp de o lună pentru a stopa o nouă creştere a cazurilor de COVID-19, mai multe persoane au fost arestate în urma ciocnirilor între poliţia călare şi manifestanţi.

La Melbourne, presa locală a relatat că mii de persoane au invadat străzile după ce s-au strâns în faţa parlamentului statului Victoria la începutul după-amiezii.

Elicoptere au survolat străzile din Sydney, oraş cu cinci milioane de locuitori, care luptă pentru a ţine sub control creşterea cazurilor de infectare, cauzată de varianta Delta a coronavirusului, în statul Noua Galie de Sud, unde sâmbătă au fost raportate 163 de cazuri noi şi aproape 2.000 în total în acest moment.

Chiar dacă cei mai mulți australieni susțin în continuare măsurile, furia este în creştere în ţară împotriva restricţiilor, care adesea sunt respectate doar parţial, şi faţă de incapacitatea guvernului conservator de a furniza vaccinuri în cantităţi suficiente.

Cum s-a ajuns aici?

Invidia lumii

În cea mai mare parte a lui 2020, felul în care Australia a reușit să controleze pandemia COVID a stârnit invidia întregii lumi.

Recomandări

Rezultate prezidenţiale Republica Moldova – Turul doi. Câte voturi au obținut Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo

În martie, când spitalele italiene erau copleșite de cazuri, Australia și-a închis granițele. Iar strageia a avut rezultate.

O țară de 25 de milioane de locuitori a înregistrat doar 900 de decese COVID de la debutul pandemiei și până în prezent.

Numărul total al cazurilor? În jur de 32.000, un bilanț pe care țări precum Marea Britanie, cu mai mulți locuitori ce-i drept, îl bifau într-o singură zi.

La mai mult de un an după acest moment, Australia rămâne însă închisă în spatele granițelor, bazându-se pe o serie de lockdown-uri scurte dar dure, pentru a contracara răspândirea variantei Delta.

În prezent, mai bine de jumătate din populație, inclusiv cei care trăiesc în Sydney, Melbourne sau Adelaide, trăiesc sub lockdown, ca urmare a creșterii numărului de cazuri.

„Fortăreața Australia”, scrie CNN, se confruntă acum cu întrebări delicate: până unde va fi dispusă să meargă pentru a se apăra de amenințările externe?

Recomandări

Cifrele din spatele alegerilor pentru desemnarea noului președinte al României: peste 22 de milioane de buletine tipărite și o sută de mii de ștampile

Australienii au fost dispuși să „accepte restricții care în alte colțuri ale lumi democratice ar fi fost complet imposibile din punct de vedere politic”, spune Marc Stears, director al Sydney Policy Lab, de la Universitatea din Sydnehy.

Asta pentru că restricțiile vorbesc despre „un sentiment cultural adânc care spune că pericolul este dincolo de mare și că cel mai bun lucru pe care îl poate face Australia în astfel de momente este să întrerupă legăturile”, adaugă Stears.

Provocarea este acum reluarea acestor legături.

O națiune „norocoasă”?

În timpul lui 2020, în vreme ce europenii sau americanii trăiau sub restricții sau, în orice caz, cu mare precauție, australienii își vedeau în mare parte de viața obișnuită: concerte, evenimente sportive cu mii de spectatori, viață de noapte.

În afară de Melbourne, care a suportat unul dintre cele mai dure lockdown-uri din lume, „restul țării nu putea crede norocul care a dat peste ea”, spune Stears.

Închiderea granițelor a fost o parte crucială a strategiei care viza „zero cazuri COVID”, dar experții spun că această măsură a retrezit un instinct izolaționist.

Recomandări

Regele Felipe și regina Letizia, sub o ploaie de noroi și obiecte aruncate de mulțimea furioasă, lângă Valencia: „Asasinilor! Asasinilor!”

„Există un sentiment protecționist puternic în psihicul național”, spune Tim Soutphommasane, profesor de sociologie și teorie politică la Universitatea din Sydney și fost comisar pentru discriminare rasială în Australia.

„În trecut, acest protecționsim era exprimat prin politica privind imigrația albă”, explică acesta, cu referire la politica australiană care timp de multă vreme a interzis imigranții europeni care nu erau albi.

„Evident, acum nu mai este cazul. Dar sentimentul rămâne ascuns, sub suprafață. Este un reflex de a închide granițele la orice amenințare”, explică profesorul.

Comentatorii cred că deciziile sunt influențate și de apropierea alegerilor ce vor avea loc anul viitor.

„Aceasta este o țară care pune orașe de milioane de locuitori în lockdown pentru unul-două-trei cazuri”, observă și Latika Bourke o jurnalistă din Ondra care lucrează pentru presa australiană.

(Premierul Scott) Morrison „nu va risca o pandemie majoră sau răspândirea generală a virusului în țară, chiar dacă toată lumea își va face vaccinul, probabil până înainte de alegeri”, spune ea.

Dar ultima serie de lockdown-uri pun la încercare răbdarea australienilor. Așa cum s-a văzut, protestele de sâmbătă au astra mii de persoane în marile orașe ale țării.

Frustrarea crește și din cauza campaniei de vaccinare greoaie. Inițial, guvernul plănuia să vaccineze toți adulții până în octombrie. Joi, premierul și-a cerut scuze admițând că Australia nu va fi capabilă să își atingă aceste ținte.

Prea tânăr pentru a fi vaccinat

La Melbourne, unde a venit iarna, al cincilea lockdown îi deprimă pe unii locuitori.

„Australia a fost o colonie penală și cam așa ne simțim acum. Ne simțim prizonieri în propria țară”, spune Genevieve Neve, o actriță de 38 de ani.

Problemele sunt și economice. Soțul lui Neve, artist la un salon de tatuaj, nu a prea primit sprijin din partea statului.

Iar femeia nu a putut merge la înmormântarea mătușii ei din Statele Unite.

„Anul trecut pe vremea asta mă simțeam mult mai bine pentru că trăiam în Australia, comparativ cu America, deoarece acolo părea mai haotic”, spune ea. Dar după campania de vaccinare din SUA, ea simte că există un „sentiment de speranță în SUA”.

Neve și-ar dori foarte mult să se vaccineze. ”Doar că sunt prea tânără”, spune ea.

Deocamdată, serul este oferit doar persoanelor peste 40 de ani și grupurilor eligibile, inclusiv cadre medicale.

Un decalaj generațional apare acum în Australia, lockdown-urile și granițele închise afectând în mod disproporționat tinerii, potrivit lui Soutphommasane.

Inițial, Morrison a sugerat că acesta ar putea fi un avantaj, deoarece Australia va primi cu atenție campaniile de imunizare din alte țări.

Apoi, guvernul a mizat pe AstraZeneca, numai pentru ca încrederea generală în vaccin să scadă, din cauza efectelor adverse, altfel foarte rare.

Teoretic, australienii sub 40 de ani ar putea alege vaccinul produs de Oxford și AtstraZeneca, după ce se sfătuiesc cu medicul, dar de fapt cei mai mulți preferă să aștepte Pfizer.

„Din nefericire, mulți australieni cred că există doar două alegeri reale. Ori te baricadezi în Fortăreața Australia atât cât este necesar, ori lași virusul să se răspândească”, spune Soutphommasane.

Dar, spune profesorul, există o a treia cale: „Vaccinare cât mai rapidă și apoi o redeschidere controlată a țării”.

Rămași pe dinafară

Și dincolo de granițe, răbdarea ajunge la o limită. În jur de 37.000 de australieni aflați peste hotare vor să se întoarcă acasă.

De la debutul pandemiei, autoritățile au ajutat mai bine de 50.000 de australieni să facă asta, dar guvernul acceptă încă doar intrări limitate în țară.

Mulți nu pot obține excepții pentru călătorii sau nu au bani de cheltuit pentru zboruri sau carantină.

La un moment dat, cei care se întorceau din India în mijlocul valului devastatator COVID din primăvară se confruntau cu perspectiva de a sta cinci ani în închisoare sau de a plăti amenzi în valoare de 50.000 de dolari dacă încălcau interdicția de revenire în Australia.

Numeroasele relatări ale australienilor rămași dincolo de granițe care nu puteau să își ia rămas bun de la rudele aflate pe patul de moarte sau să își vadă copiii abia născuți au trezit doar „un nivel modest de simpatie publică”, spune Soutphommasane.

„Pentru australianul mediu din țară, compasiunea înseamnă să nu permiți moartea a zeci de mii de compatrioți. Compasiunea înseamnă să nu lași granițele deschise, pentru a permite răspândirea virusului”, spunea Bourke, jurnalista.

„În acest timp, pentru australienii de dincolo de granițe, „compasiunea înseamnă să nu îți lași cetățenii pe dinafară pnetru a atinge obiectivele sanitare”, explică ea.

Urmărește-ne pe Google News