„Austria nu se grăbește să ajute Ucraina”, spune Anton Şehovţov, directorul Centrului pentru Integritate Democratică din Viena

Pornind de la cifrele sondajului, Radio Liberty se întreabă: a devenit Austria o verigă slabă a lanțului de solidaritate cu Ucraina pe care țările europene au arătat-o ​​încă de la începutul invaziei ruse?

Jurnalistul Iaroslav Șimov a stat de vorbă cu Anton Şehovţov, directorul Centrului pentru Integritate Democratică din Viena. Ucraineanul a radiografiat poziția socității austriece față de țara sa și, de asemenea, a politicienilor de la Viena.

60% sprijin pentru ajutorul Ucrainei și 57% aprobarea sancțiunilor împotriva Kremlinului. Acestea sunt rezultatele sondajului Eurobarometru, realizat la sfârșitul anului trecut în Austria, ca parte a unui studiu paneuropean al opiniei publice despre războiul din Ucraina. Aceasta este una dintre cele mai scăzute rate din Uniunea Europeană: nivelul mediu de sprijin al UE pentru Ucraina este de 74%.

Austria îi ajută pe refugiații ucraineni și, din martie până la sfârșitul anului 2022, aproximativ 90 de mii dintre aceștia au fost înregistrați în țară. În comparație cu alte țări din Europa Centrală, acest număr nu este mare: Republica Cehă vecină, comparabilă ca mărime și populație, a primit mai mult de 400 de mii. Viena nu oferă nicio asistență militaro-tehnică Kievului, argumentând că Austria este o țară neutră.

Recomandări

Ce înseamnă pentru Ucraina, Orientul Mijlociu și China întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă

În ratingurile partidelor politice, alături de social-democrați, liderul populist de dreapta Partidul Austriac pentru Libertăți (FPÖ) este lider: aproximativ 30% dintre alegători sunt gata să voteze pentru el. În trecut, FPÖ a devenit cunoscut pentru contacte destul de strânse cu Kremlinul.

Toamna trecută, Partidul Libertății a cerut un referendum la nivel național privind sancțiunile împotriva Rusiei, acuzând guvernul că a încălcat principiul neutralității prin implicarea Austriei într-un „război economic”.
„Familiile, muncitorii, antreprenorii, pensionarii și tinerii sunt forțați să plătească pentru frenezia sancțiunilor UE și guvernului și, în același timp, nici măcar nu sunt întrebați dacă sunt gata să o facă”, a spus liderul partidului, Herbert Kickl.

Potrivit lui Benjamin Schmitt, cercetător la Centrul pentru Analiză Politică Europeană (CEPA ), după izbucnirea războiului din Ucraina, „poziția Austriei ca autoproclamată „punte între Rusia și Occident” era pusă la îndoială. S-a dovedit că dorința de a fi între cei doi poli nu a contribuit la încheierea conflictului”.

Cu toate acestea, neutralitatea, care este unul dintre principiile constituționale ale Republicii Austria, nu este aproape niciodată pusă la îndoială în țară: nivelul sprijinului său în societate nu scade sub 80%. În acest sens, Austria este foarte diferită de celelalte două țări ale UE, Suedia și Finlanda, care au renunțat la o poziție neutră: după invazia rusă a Ucrainei, ambele au solicitat aderarea la NATO.

Recomandări

Ce înseamnă Trump pentru alegerile din România? Că AUR nu mai e așa de rău?

În contextul politicii neutre a Vienei, vizita cancelarului austriac Karl Nehammer la Moscova, anul trecut, nu a provocat proteste în țară. După negocierile cu Putin, Nehammer le-a spus reporterilor că nu a avut o impresie bună din această conversație, dar a remarcat că „Putin este hotărât să rezolve problema Donbasului”, chiar și în ciuda sancțiunilor.

Era în aprilie, de atunci situația atât pe front în Ucraina, cât și în politica mondială, s-a schimbat semnificativ, dar este caracteristic că Nehammer rămâne singurul lider al unei țări UE care a vizitat Moscova după începutul invaziei.

Anton Şehovţov, directorul Centrului analitic pentru Integritate Democratică din Viena, comentează despre caracteristicile politicii austriece în contextul războiului din Ucraina pentru Radio Liberty .

„Nu pretind să cunosc exact motivele vizitei lui Nehammer, dar pot presupune cu o certitudine rezonabilă că era vorba, în special, despre modul în care Austria, fără a pune în discuție public consensul european asupra Kremlinului, ar putea obține niște asigurări care să permită menținerea unui un anumit nivel al relaţiilor comerciale şi economice”, spune Șehovțov.

El spune că FPÖ, partidul care conduce coaliția de guvernare în Austria, a adoptat o atitudine puternic izolaționistă și neutră față de războiul din Ucraina. Întrebat dacă Nehammer a făcut asta în spiritul premierului ungar Viktor Orban, care a spus că „Acesta nu este războiul nostru”, Șehovțov a răspuns: „Nu, puțin mai bine decât Orban. Deputații Partidului Libertății se abțin aproape întotdeauna atunci când votează rezoluții privind războiul din Ucraina sau critică Rusia. Acest lucru, apropo, este normal pentru dreapta austriacă, ei sunt pentru neutralitate. A fi pro-rus pentru ei, dimpotrivă, este oarecum nefiresc.

Recomandări

Un copil grav rănit într-un accident de autocar este executat silit de avocați. Întâi, aceștia s-au îndreptat împotriva tatălui

Dar, în situația actuală, o poziție neutră, desigur, e o carte în mâna Kremlinului. În sine, această poziție este extrem de pragmatică: dacă este benefic pentru afacerile austriece să coopereze cu Rusia, atunci este necesar să cooperăm; este benefic, de exemplu, cu Germania, să o facem. Și întrebări despre valori, drepturile omului etc. sunt percepute ca secundare. Așa cum am spus, aceasta este caracteristică instituțiilor austriece în general, nu numai a Partidului Libertății.”

Revenind la sondajul Eurobarometru de la care pleacă analiza Radio Liberty, realizat între 12 octombrie și 7 noiembrie 2022 și publicat pe 22 decembrie, se remarcă faptul că cele mai înalte niveluri de sprijin pentru Ucraina sunt în Suedia (97%), Finlanda (95%), Țările de Jos (93%), Portugalia (92%) și Danemarca (92%).

La zece luni de la începutul războiului din Ucraina, sprijinul pentru măsurile concrete luate de UE, cum ar fi sancțiunile împotriva guvernului rus sau sprijinul financiar, militar sau umanitar pentru Ucraina, continuă să fie la fel de mare, 73%, medie a UE.

Urmărește-ne pe Google News