Austria rămâne fermă: „Schengen trebuie să devină mai bun, nu mai mare”

Împotrivirea fără echivoc a Vienei față de extinderea zonei fără pașapoarte a fost exprimată din nou marți dimineață, înaintea unei reuniuni a miniștrilor de Interne de la Bruxelles.

„Schengen trebuie să devină mai bun și nu mai mare. Nu văd încă prea multe progrese aici, așa că nu-mi pot imagina nicio schimbare acum”, a declarat Gerhard Karner, ministrul federal de Interne al Austriei.

În opinia lui Karner, numărul de controale la frontiere pe care țările europene le-au impus în ultimele luni reprezintă un motiv suficient de puternic pentru a împiedica extinderea în continuare a spațiului Schengen, care cuprinde în prezent 27 de țări, inclusiv 23 de state ale Uniunii Europene, și peste 423 de milioane de cetățeni.

Conform Codului Frontierelor Schengen, țările au voie să instituie controale temporare la granițe ca metodă de ultimă instanță în circumstanțe excepționale. Guvernele din Austria, Germania, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Italia și Danemarca au invocat această dispoziție pentru a face față creșterii continue a fluxurilor de migrație.

În primele zece luni ale anului 2023, în UE au avut loc aproape 331.000 de treceri neregulamentare ale frontierei, traseul central-mediteranean fiind responsabil pentru aproape jumătate dintre incidente. Cifrele reprezintă cel mai ridicat nivel pentru această perioadă din 2015 încoace.

Recomandări

Cât a costat nesimțirea lui Iohannis

Afiliat Partidului Popular Austriac (ÖVP), o formațiune conservatoare, Karner apără o poziție dură în ceea ce privește migrația și a evocat posibilitatea de a încheia un acord cu o țară din afara UE pentru a externaliza procesarea cererilor de azil.

„Este crucial ca, în sfârșit, Comisia Europeană să investească masiv în protecția frontierelor externe și să ia măsuri pentru a face aceste frontiere externe mai sigure”, a declarat Karner. „Aceasta este, în cele din urmă, ceea ce face ca sistemul Schengen să funcționeze”, a precizat oficialul de la Viena.

„Vom lucra din greu până la sfârşitul preşedinţiei noastre pentru o decizie favorabilă”

Lipsa de schimbare a poziției Austriei a forțat Spania, deținătoarea președinției rotative a Consiliului UE, să modifice ordinea de zi a reuniunii privind afacerile interne. Madridul anunțase anterior că reuniunea din 5 decembrie va cuprinde un vot obligatoriu privind cererile de aderare la Schengen ale României și Bulgariei, două țări care așteaptă să adere la spațiul fără pașapoarte de când au intrat în UE, în 2007.

Însă, văzând că votul va eșua, ca și în decembrie anul trecut, oficialii spanioli au ales să opteze pentru o „stare de fapt” privind candidaturile comune și situația generală din spațiul Schengen.

Recomandări

Similitudini în programele de guvernare: decalogul USR – AUR

Fernando Grande-Marlaska, ministrul spaniol de interne, le-a spus reporterilor că țara sa va continua să lucreze „foarte mult” la acest subiect, pentru „o decizie favorabilă”, „până la sfârșitul președinției noastre”, o remarcă ce părea să sugereze că cererile ar putea fi supuse la vot în cursul acestei luni. Deși problema este în mod intrinsec politică, ea poate fi abordată și de ambasadorii de la Bruxelles.

„Am spus mereu că o Europă mai puternică este una cu România şi Bulgaria pe deplin integrate în zona Schengen. Lucrăm în continuare şi sperăm că va fi posibilă integrarea deplină a României cât mai curând posibil. Ne ocupăm de asta”, a dat asigurări ministrul spaniol de Interne, potrivit Agerpres.

Întrebat dacă ar putea avea loc un Consiliu JAI extraordinar până la sfârşitul anului care să aibă şi acest subiect pe agendă, Fernando Grande-Marlaska nici nu a confirmat, dar nici nu a infirmat informaţia vehiculată în ultimele zile în spaţiul public din România.

Surse guvernamentale de la Bucureşti au anunţat săptămâna trecută că România nu va cere un vot la Consiliul JAI din 4-5 decembrie şi că există discuţii privind organizarea unui Consiliu JAI extraordinar spre finalul lunii decembrie, unde ar urma să se analizeze aderarea României la Schengen în două etape, prima fiind cu intrarea frontierelor aeriene în spaţiul european de liberă circulaţie, din martie 2024.

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. Casa Regală și statul român, furați de rețeaua angajaților prin metoda biletelor revândute

Ministrul român de Interne, Cătălin Predoiu, a refuzat să comenteze „speculațiile” privind un vot extraordinar înainte de sfârșitul anului, la care Austria s-ar putea abține pentru a permite aderarea. Predoiu a declarat că sunt în curs „discuții intense” cu Viena pentru a găsi o soluție diplomatică.

Acceptarea de noi membri în Schengen necesită unda verde unanimă și, după cum a declarat marți Karner, nimic nu anunță o viitoare schimbare a poziției Austriei.

Olanda se opune, de asemenea, aderării Bulgariei din cauza îngrijorărilor legate de statul de drept, deși această poziție este considerată ceva mai flexibilă decât vetoul Austriei. Cu toate acestea, Olanda se află în mijlocul unei tranziții la putere după victoria surprinzătoare de luna trecută a partidului de extremă dreapta al lui Geert Wilders, în cadrul unor alegeri dominate de subiectul migrației ilegale.

O misiune de anchetă trimisă recent în Bulgaria a constatat rezultate „cu adevărat reușite” în ceea ce privește pregătirea țării pentru aderarea la spațiul european de liberă circulație, a declarat Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne.

„Voi folosi această ocazie pentru a le vorbi (miniștrilor) despre acest lucru. Cât de bine pregătite sunt atât România, cât și Bulgaria pentru a adera la Schengen”, a declarat Johansson marți dimineață, înainte de a se îndrepta spre reuniune. „Voi continua să am ca obiectiv ca această decizie (să fie luată) încă din acest an”, a adăugat comisarul european.

Foto: Profimedia Images

Urmărește-ne pe Google News