La întrebările redacției, Ministerul de Interne de la Viena a repetat și detaliat decizia de a bloca aderarea României și a Bulgariei la Schengen și a explicat ce vrea să primească înainte de a fi de acord cu acest pas. Unele condiții țin de UE, altele de noi și de bulgari.

Concret, Austria dorește:

  • Punerea în aplicare a unor proiecte pilot pentru procedurile de azil la frontiera externă a UE;
  • Crearea unui temei juridic pentru o directivă privind returnarea;
  • Crearea unui temei juridic pentru procedurile de azil în țări terțe sigure;

„În același timp, însă, UE trebuie să acorde un sprijin sporit Bulgariei și României, care sunt la rândul lor supuse unei presiuni migratorii ridicate, pentru a-și proteja frontierele. În acest caz, este necesar sprijin pentru combaterea traficului de persoane și pentru crearea unei infrastructuri de protecție a frontierelor externe”, mai spun oficialii austrieci, în mesajul transmis Libertatea.

„Împreună cu Olanda, am votat împotriva extinderii spațiului Schengen cu Bulgaria și România. În Austria avem peste 100.000 de treceri ilegale de frontieră, dintre care 75.000 nu sunt înregistrate. Aceasta este o dovadă clară că acest sistem de la frontiera de est nu funcționează”, a spus ministrul de Interne Gerhard Karner, potrivit unei declarații transmise luni.

„Prin urmare, din motive de securitate, consider că este greșit ca un sistem care nu funcționează în multe locuri să fie extins. Mai degrabă, trebuie să luăm măsuri coerente împotriva migrației ilegale”, a subliniat oficialul.

În declarația transmisă, Ministerul de Interne de la Viena reia argumentele migratorii subliniate deja în mod repetat în ultimele săptămâni.

„Austria se află pe locul al doilea în Uniunea Europeană ca număr de cereri de azil pe cap de locuitor. Acest lucru arată că sistemul de azil al UE și spațiul Schengen nu funcționează în multe locuri. Extinderea unui sistem stricat nu poate funcționa!”, spune ministerul.

„Acesta este motivul pentru care Austria nu este în prezent de acord cu o extindere a spațiului Schengen pentru a include România și Bulgaria”, reiterează oficialii de la Viena.

Ministerul spune în continuare că „o gestionare funcțională a frontierelor externe ale UE este o condiție prealabilă pentru o extindere”.

„Planul de acțiune pentru Balcani prezentat de Comisia Europeană este un prim semnal pozitiv, cu toate acestea, având în vedere povara disproporționată care apasă asupra Austriei, este important ca aceste cuvinte să fie urmate imediat de acțiuni concrete și ca planul să fie completat de cererile majore ale Austriei”, spune ministerul de Interne.

Austria a blocat joi aderarea României și a Bulgariei la Schengen, în vreme ce Olanda a votat împotriva Bulgariei, blocând însă astfel ambele țări. Viena a susținut că România și Bulgaria sunt rute de migrație tot mai folosite, o afirmație care a fost respinsă ferm de oficialii de la București și care nu este dovedită de datele agenției UE pentru frontiere, Frontex.

În vreme ce a subliniat că nu poate vota pentru extinderea unui Schengen nefuncțional, Viena a votat totuși pentru aderarea Croației la spațiul fără frontiere Interne, în ciuda faptului că mulți dintre migranții care ajung în Austria trec prin Croația.

Cancelarul austriac Karl Nehammaer a ieșit și el, sâmbătă, cu o nouă declaraţie în care a explicat de ce Viena s-a opus aderării României şi Bulgariei.

„Nu va exista nicio extindere (Schengen) atât timp cât frontiera externă nu este protejată în mod eficient. Politica de azil eşuată a UE a cauzat această situaţie. Ameninţările şi argumentele polemice sunt folosite pentru a încerca să se crească presiunea împotriva Austriei”, a afirmat cancelarul.

„Atâta timp cât 75.000 de străini ajung neînregistraţi în estul Austriei, aceasta este o problemă de securitate şi trebuie rezolvată odată”, a punctat Karl Nehammer sâmbătă, apărând decizia Vienei de a bloca aderarea celor două state.

 
 

Urmărește-ne pe Google News