Comentează& Co. in urma cu peste doua saptamani, cand ditamai procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti s-a facut vedeta tv, anuntand in dosarul MISA „crima organizata, trafic de droguri si de persoane, proxenetism, prostitutie”, am avut impresia ca dosarul gurului – dupa 14 ani de monitorizare profesionista si de adunare de probe – e aproape snuruit, gata sa fie trimis in instanta. O asemenea autoritate nu poate opera cu supozitii, ci doar cu certitudini si dovezi. Cand colo, ce sa vezi? Zi de zi comandouri de mascati ai politiei au umblat buimaci, spargand usi si carand camioane de „probe”. Bantuind apoi dupa „disparutul” Bivolaru si aducandu-l de la Nadlac cu o escorta de parca era Ben Laden. Procurori dand declaratii firoscoase. Balbaieli incredibile prin instante. Manifestatii. Pentru ca, joi seara, lui guru sa i se spuna „Pardon, scuzati, bonsoar”, taman la timp ca sa ajunga sa-si faca rolul la inca un show tv. Daca mai era nevoie de o proba privind seriozitatea, chiar competenta unor autoritati – incepand cu politia si serviciile secrete, continuand cu parchetul si chiar instantele – apoi circoteca Bivolaru, un dosar totusi simplu, in comparatie cu altele, economice, care ingalbenesc, a fost edificatoare. Cum spuneam, RAFO e in faliment oficial, dar asta nu-i o stire.