Autoritățile au început să folosească ”parcările pentru apă” ca să oprească inundațiile

Ceea ce a unit luna martie județele Covasna și Teleorman a fost necazul: inundațiile provocate de râul Olt. Din cauza nivelurilor mari înregistrate pe râul Olt, pârâul Baraolt şi pârâul Cormoș, apa s-a revărsat pe o suprafață de 450 de hectare de teren agricol în localitatea Tălişoara, județul Covasna. Din cauza apelor revărsate au fost închise DJ 131 şi DJ 131B.

Ca să rezolve problema, autoritățile au făcut, în aval, două breșe controlate în digul pârâului Cormoș, pentru ca apa acumulată să se scurgă în albie. Acțiunea a avut suportul specialiștilor de la Apele Române.

În județul Teleorman, digurile râului Olt au fost erodate pe porțiuni mari și trebuie întărite de urgență. Apa amenință acum localitatea Islaz.

Pentru a realiza lucrarea, specialiștii au început să sape un șenal cu dimensiunile de 550 m x 12 m x 5 m, în dreptul digului de la kilometrul 5+600, pe malul drept al râului Olt, astfel încât să pună în siguranță localitatea. Adică s-a creat ”mai mult spațiu pentru apă”, protejându-se zonele locuite.

Soluția tehnică împortiva inundațiilor – mai mult spațiu pentru râuri

Inundațiile din ultima perioadă au drept cauză schimbările climatice și erodare solului, au subliniat participanții la simpozionul organizat de Ziua Mondială Apei, care s-a desfășurat joi, la Academia de Științe Agricole. Măsurile care trebuie luate, spun specialiștii, trebuie să fie unele ecologice, de reîmpăduriri și de reconectare a râurilor cu lunca lor inundabilă.

Recomandări

Marcel Ciolacu, George Simion și Elena Lasconi, pe primele trei locuri în cursa prezidențială | SONDAJ

În acest al doilea caz este vorba exact despre conceptul ”mai mult spațiu pentru râuri”, implementat deja în Planul de Management al Riscurilor la Inundaţii al Administraţiei Naţionale ”Apele Române”.

Este vorba despre spaţii inundabile care vor fi făcute în spatele digurilor de protecţie. Digurile, sau mai bine zis polderele, vor fi prevăzute cu deversoare de acces şi conducte de evacuare, amplasate în amonte și aval de localitatea care prezintă riscuri de inundare. Deversorul de acces va conduce apa în surplus în zona destinată inundării controlate, iar prin conducte și canale de evacuare, apa va reintra, lin, în albia dintre diguri, după trecerea vârfului viiturii.

Astfel, apa tumultoasă în surplus este preluată pe un spaţiu mai larg, i se măreşte timpul de scurgere şi i se micşorează puterea de distrugere.

Sunt gândite, de asemenea, zone unde se va renunţa la digurile vechi şi se vor contrui unele noi, dar la distanţe mai mari faţă de malurile râului, realizând astfel ”parcări de viitură” prin mărirea suprafeţei prin care se scurge apa între diguri. Avantajul este că aceste construcţii au costuri de întreţinere mult mai mici decât digurile actuale, având o înalţime mai mică.

Recomandări

George Simion, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „Îi curățăm direct dacă le dau numele” | EXCLUSIV

Citește și:

VIDEO/ Vom plăti rate mai mari, iar leul va deveni mai slab. Previziuni sumbre ale analiștilor financiari

Urmărește-ne pe Google News