Autoritățile din Alba, după ce un gropar a spart cu excavatorul un sarcofag roman din epoca lui Traian: „Ce înseamnă valoare universală? Că vin marțienii să vadă sarcofagul?”

La începutul lunii martie, un sarcofag din epoca romană, datând din secolul II, a fost sfărâmat cu excavatorul de un gropar, în cimitirul municipal din Alba Iulia. Arheologii care au ajuns la fața locului și, ulterior, au ridicat bucățile de sarcofag pentru a le conserva au declarat că aceasta este o descoperire de patrimoniu rară. Din cauza distrugerilor însă, a fost pierdut contextul arheologic, care este foarte important în studierea obiectelor arheologice, mai arată specialiștii.

După primele reacții ale specialiștilor în domeniu, a reieșit că accidentul a avut loc din cauză că nu a fost respectată legea patrimoniului, care cere ca în siturile arheologice clasa A – caz în care se găsește și această parcelă din cimitirul din Alba Iulia – să fie realizată o cercetare arheologică preventivă. 

Recomandări

Un posibil scenariu în războiul dintre Rusia și Ucraina. Sergiy Gerasymchuk, expert ucrainean în securitate: „Numai epuizarea ambelor părți poate duce la o încetare viabilă a focului” | Interviu

• Ministrul culturii, Lucian Romașcanu, a reacționat imediat, cerând ca administratorii cimitirului să fie trași la răspundere. „Li s-a atras atenția că trebuie să facă cercetare preventivă și nu au făcut, acum răspunderea este a dumnealor”, a spus ministrul culturii într-o intervenție telefonică la Digi24.

• S-au revoltat și arheologii din oraș, având în vedere că cimitirul se suprapune unui sit arheologic de importanță națională: „În România, siturile arheologice se află în primul rând sub protecția legilor patrimoniului”, a spus Anca Timofan, arheolog la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia. 

• Pe 16 martie, Comisia Națională de Arheologie a solicitat „oprirea oricăror lucrări în sol și subsol realizate înaintea cercetării arheologice preventive pe întreaga suprafață rămasă din extinderea cimitirului”. De asemenea, a desemnat o echipă de cercetători care să realizeze un raport de constatare la fața locului. 

Administratorul cimitirului a invocat un „vid legislativ”

În fața acuzațiilor, administrația din Alba Iulia se spală pe mâini de responsabilități și spune că au fost respectate legile. 

Recomandări

Guvernul Colectiv. La nouă ani de la tragedie, demisionarul Victor Ponta și colegii lui de cabinet sunt în continuare în prim-planul politicii

Situația pe care o invocă în apărarea sa Ion Radu Bogdan a fost creată chiar de deputatul PNL de Alba Florin Roman. În 2019, Roman a realizat o modificare a Legii 102/2014 privind cimitirele, după ce a constatat că unele orașe se confruntă cu „o criză de locuri de veci”, după cum a scris demnitarul în motivarea legii.

Astfel, două articole privind înființarea și extinderea cimitirelor din Legea 102/2014 au fost modificate. Conform noii formulări, „nu este necesară obținerea autorizației de construire pentru executarea lucrărilor de construire pentru extinderea cimitirelor în funcțiune în zone prevăzute cu funcțiunea de cimitir în documentația de urbanism”. „Pentru extinderea cimitirelor în funcțiune nu se aplică regulile stabilite pentru înființarea cimitirelor”, se mai arată în textul legii lui Florin Roman.

Recomandări

Maia Sandu obține o victorie a la Pirus: o victorie importantă care anunță un an foarte greu

Cercetarea preventivă, cerută încă din 2018

Schimbarea legislației naționale, la inițiativa lui Florin Roman, a fost făcută cu dedicație pentru Alba Iulia, spune arheologul Anca Timofan într-o discuție cu Libertatea. Ceea ce a ridicat suspiciuni a fost sincronizarea cu procesul de extindere a cimitirului municipal.

Proiectul privind extinderea cimitirului – cu 5.800 de metri pătrați, pe latura de vest – a intrat în consultare publică în anul 2018. „O posibilă extindere ar prelungi activitatea cimitirului pe o perioadă de 8-10 ani, cu costuri mai mici decât înfiinţarea unui alt cimitir municipal într-o nouă locaţie”, cita presa locală autoritățile din oraș.

Documentația pentru noul PUZ de extindere a cimitirului a fost aprobată de Comisia Națională de Arheologie (CNA), „cu condiția cercetării arheologice preventive”, conform rezoluției adoptate pe 12 octombrie 2018. Pentru că e vorba de un sit arheologic cu rang de monument istoric, este nevoie de un aviz din partea CNA pentru a demara lucrările propuse de municipalitate.

În 2019, și Ministerul Culturii a dat un aviz privind documentația PUZ-ului în care se spune că primește „aviz favorabil cu condiția realizării cercetării arheologice preventive etapizate”.

Pe acest fond a venit legea lui Florin Roman, care scurta procesul de extindere a cimitirelor și elimina necesitatea unei autorizații de construire.

Legile patrimoniului au fost ignorate, acuză arheologii

Arheologii spun că, pe lângă avizul Ministerului Culturii și rezoluția Comisiei Naționale de Arheologie, trebuia respectat și Planul Urbanistic General, care a stat la baza PUZ-ului pentru extinderea cimitirului.

PUZ-ul a fost aprobat în decembrie 2021. În proiect, apare o singură mențiune privind statutul de sit arheologic al terenului vizat: „Terenul este inclus în zona de sit arheologic de categorie A – Așezare civilă (Canabae Municipium Septimium Apulense Praetorim) listele monumentelor istorice sau în zona de protecție a acestora”. 

Totuși, în PUG apar reglementări în acest sens. „Dată fiind concentrarea excepțională de vestigii arheologice, întreg teritoriul administrativ al municipiului este susceptibil să ofere noi informații de interes cultural major”, se arată în PUG. Ca urmare, în continuare este introdusă o condiționare: „Intervențiile în zona siturilor arheologice clasate, aflate în Repertoriul Arheologic Național, dar și neclasate sau în zonele cu potențial arheologic se vor face numai cu avizul DJCPN Alba”. 

Șeful Direcției de Cultură Alba spune că cercetarea arheologică nu era posibilă

Matei Drîmbărean, directorul Direcției Județene pentru Cultură și Patrimoniu Cultural Național Alba (DJCPN), admite că a primit avizul ministerului în care se condiționează PUZ-ul de cercetarea preventivă și că l-a transmis și primăriei. Totuși, spune că în cazul mormintelor nu putea fi pus în aplicare. 

„Avizul are caracter obligatoriu și el a fost respectat. Nimeni nu a ignorat avizul. Însă în cazul gropilor de mormânt nu se aplică principiul cercetărilor arheologice preventive. Acele cercetări preventive s-au făcut în cimitire, dar pe proiecte”, explică Drîmbărean pentru Libertatea.

Șeful DJCPN Alba susține că „gropile de morminte nu se înscriu în categoria de lucrări pentru care să se facă cercetare arheologică preventivă, pentru că nu se fac pe bază de proiect. De ce? Pentru că dacă azi moare un om, mâine trebuie să faci groapa”.

Directorul Drîmbărean: „N-ați înțeles esența legii patrimoniului”

Matei Drîmbărean spune că în cazul cimitirelor nu se poate face cercetare arheologică pe toată suprafața, ci ar trebui analizat doar solul utilizat pentru groapa funerară. „Uitați-vă în aviz: nu menționează gropile de morminte”, spune Drîmbărean. „Avizul Ministerului Culturii este corect, dar se referă la acțiunile și la situațiile în care se poate face cercetarea arheologică, adică dacă au proiecte – nu la gropile de mormânt”.

• În proiectul PUZ-ului, pe baza căruia atât Comisia de Arheologie, cât și Ministerul Culturii au cerut cercetare arheologică preventivă, se arată că „se admite amplasarea următoarelor clădiri cu funcțiuni: – clădiri și incinte funerare: 1. cimitire; 2. capelă mortuară; 3. mausoleu – osuar; 4. circulaţii carosabile; 5. parcaje; 6. circulaţii pietonale; 7. plantaţii; 8. pavilion pentru administraţie, depozitare şi anexe sanitare”.

Întrebat cum a fost protejat de legea patrimoniului terenul pe care s-a extins cimitirul, Drîmbărean spune: „N-ați înțeles esența legii patrimoniului”. „Există protecție, în sensul că acolo se poate face, eventual, o supraveghere (arheologică, n.r.) sau, dacă nu, o anunțare în momentul în care este descoperit un vestigiu arheologic”. 

„Problema cu ce s-a întâmplat acolo e reală, în sensul că, dacă atunci când s-a descoperit sarcofagul se opreau lucrările și se anunța, deja ei nu mai erau într-o situație penală. Din cauză că nu s-au oprit și s-a făcut și o distrugere s-a ajuns în situația asta”, explică directorul DJCPN.

„Asistăm neputincioși la această situație. Eu nu sunt o instituție care caută vina. Este o culpă de sistem, este o problemă de sistem”, conchide directorul Drîmbărean.

Primăria zice că n-are nicio vină

Libertatea a încercat să-l contacteze și pe primarul din Alba Iulia, Gabriel Pleșa, însă acesta nu a dorit să comenteze situația și, în schimb, ne-a direcționat către arhitectul-șef al primăriei, Alexandru Damian. 

Arhitectul a invocat aceeași idee: cercetarea arheologică preventivă se face doar pentru lucrările de construcție. „Conform Legii 50/1991, privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, lucrările pentru înhumare, adică gropile, nu sunt lucrări de construcție”. Damian explică că în baza PUZ-ului „au fost aprobate și capele mortuare sau alte construcții aferente cimitirului – doar pentru acelea era obligatorie cercetarea arheologică preventivă”, susține el. 

În momentul de față există acest vid legislativ, în care nu se face diferența între săpăturile gropilor pentru înhumare în siturile arheologice versus săpăturile gropilor în zone care nu au repertoriu arheologic.

Alexandru Damian, arhitect-șef Alba Iulia:

Alexandru Damian consideră că era responsabilitatea administratorului Ion Radu Bogdan de a anunța în cazul în care se găsește un obiect arheologic. 

Arheolog: „O interpretare tendențioasă a legii sau o necunoaștere a ei”

Arheologii susțin că argumentele autorităților din Alba Iulia sunt contrazise de legile patrimoniului. 

„Siturile arheologice sunt sub incidența legilor patrimoniului, care spun că cercetările arheologice preventive sunt determinate de «orice alte lucrări care afectează suprafața solului și subsolul»”, explică pentru Libertatea Anca Timofan. „Legea patrimoniului nu specifică că preventivele se fac doar acolo unde există autorizație de construire, ci oriunde se afectează siturile. Prin urmare, nu este un vid legislativ, ci s-au ignorat niște legi”.

Ovidiu Țentea, arheolog și fost președinte al Comisiei Naționale de Arheologie, spune pentru Libertatea că „Alba Iulia se dorește a fi un lanț al slăbiciunilor câteodată, inclusiv în acest caz”.

„Administrația cimitirului trebuia să se asigure că se face cercetarea arheologică preventivă”

„Cunosc destul de bine cazul din perioada în care eram președintele Comisiei Naționale de Arheologie”, spune Ovidiu Țentea. „Acolo e sit cu rang de monument istoric, clasa A. În acest caz, orice extindere de cimitir trebuie autorizată, ca orice construcție, iar această autorizație era condiționată de avizele Comisiei Naționale de Arheologie, care trebuiau aduse la îndeplinire de DJCPN cu titlu obligatoriu. Administrația cimitirului trebuia să se asigure că se face cercetarea arheologică preventivă”, explică arheologul.

Specialistul spune că administrația cimitirului trebuia să elibereze de sarcină arheologică (adică să analizeze și să colecteze din sol potențialele vestigii), treptat, câteva parcele și ulterior să le dea în folosință, pentru a nu împiedica buna funcționare a cimitirului. 

„Faptul că întorc legea și spun: «Cum să faci cercetare pentru fiecare groapă de mormânt?» este un mic truc”, continuă Țentea. Arheologul explică faptul că fiecare familie concesionează o parcelă pe baza unui plan cadastral, nu o groapă funerară. „Așadar, acea parcelă trebuia să fie liberă de sarcină arheologică, prin cercetare prealabilă, nu groapa în sine”. 

„Nu cred că lucrurile sunt neclare. Este o interpretare tendențioasă a legii sau o necunoaștere a ei. Dacă vorbim de necunoaștere, asta nu-i scuză nici pe administratorul cimitirului, nici pe reprezentanții DJCPN”, spune Ovidiu Țentea.

Arheologul explică faptul că argumentele oferite de Matei Drîmbărean – că protecția legilor patrimoniului se manifestă printr-o supraveghere arheologică sau prin anunțarea autorităților atunci când se descoperă un vestigiu – sunt contrazise de legislație. „În zona de protecție se face supraveghere, nu în sit”.

„Eu nu opresc un mort la groapă”

Gabriel Rustoiu, directorul Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, confirmă că instituția a fost sesizată de către un localnic, pe Facebook, de distrugerea sarcofagului. Admite că nu-și amintește dacă Ion Radu Bogdan a transmis muzeului o cerere prin care solicita supraveghere arheologică.

Explică însă că procedeul de cercetare arheologică preventivă nu ar fi trebuit să împiedice activitatea cimitirului. „Noi suntem chemați pe baza unui contract, nu stăm să pândim în cimitir. Săpăm și, pe măsură ce eliberăm zona, se pot face înmormântări. Eu nu opresc un mort la groapă”, spune directorul muzeului.

Gabriel Rustoiu confirmă că, în prezent, după deschiderea dosarului penal, administratorul cimitirului a făcut o solicitare pentru cercetare preventivă. Analizele premergătoare au început deja și autoritățile din oraș trebuie să anunțe cine va deconta procedura arheologică.

Libertatea a întrebat Primăria Alba Iulia dacă dorește să suporte costurile cercetării arheologice preventive pe parcela rămasă din extinderea cimitirului. De asemenea, am întrebat și de ce primăria nu s-a autosesizat atunci când avizul Ministerului Culturii nu a fost pus în aplicare, având în vedere că este beneficiarul din acte în cazul cimitirului municipal. Primăria ne-a transmis că va răspunde la solicitare în 30 de zile și vom publica răspunsurile când le vom avea.

Administratorul cimitirului: „E plin de pietre pe aici, prin Alba Iulia”

În opinia lui Ion Radu Bogdan, legislația a fost respectată. „Eu n-am nicio problemă la ora actuală cu toată treaba asta cu sarcofagul. Sarcofagul este la ei, eu am fost de bună-credință”, explică administratorul cimitirului pentru Libertatea. 

Ion Radu Bogdan are și alte probleme legale în legătură cu modul în care a operat în cimitirul municipal din Alba Iulia. În noiembrie 2022, a fost deschis un dosar penal pentru profanare de morminte, după ce peste 30 de monumente funerare au fost vopsite cu portocaliu de administrația cimitirului. Ion Radu Bogdan a motivat că respectivele locuri de veci sunt abandonate de proprietari, care nu și-ar fi plătit taxele de administrare.

În continuare, redăm interviul cu Ion Radu Bogdan, administratorul cimitirului.

Ion Radu Bogdan: „Ce înseamnă valoare universală? Că vin marțienii să vadă sarcofagul?”

– Ați declarat în presă că v-ați confruntat cu un vid legislativ. Ne puteți explica de ce?
– În 2019, s-a modificat Legea 102 privind pompele funebre și noua lege stipulează că, la extinderea unui cimitir, nu e nevoie de autorizare (autorizație de construire, n.r.). Așa că nu se cere nici certificat de urbanism, care e actul prin care se impune acea descărcare (arheologică, n.r.). Și când faci o casă, și când faci un bloc, în certificatul de urbanism îți trebuie avize de la mediu, de la pompieri, și de descărcare arheologică dacă e cazul, dacă se suprapune vreun sit peste ceea ce vrei să faci tu. Noi nu suntem obligați legal să cerem certificat de urbanism, deci n-am cerut și nici n-o să cerem vreodată. Ăsta e vidul legislativ.

– Dacă terenul e și cimitir, și sit arheologic, atunci nu ar trebui să se supună atât legii cimitirelor, cât și legii patrimoniului?
– Nu, legii cimitirelor, pentru că noi cimitirul l-am extins. Da, este sit arheologic, dar înainte acolo au fost case, pe care le-am dărâmat. Deci s-au făcut descărcări, că și-au făcut oamenii case și grădini. Terenul s-a folosit, adică n-a stat așa o mie de ani și acuma m-am trezit eu să fac cimitir pe el.

– O problemă e faptul că muzeul a fost sesizat de un cetățean de distrugerea sarcofagului, nu de dumneavoastră.
– Pentru că n-am ajuns în zona cimitirului în ziua aia. A ajuns un om care s-a dus să aprindă o lumânare. Dacă ajungeam eu primul, îi sesizam eu. N-a fost nicio rea intenție.

Și sarcofagul distrus… Am fost și l-am văzut. 80% din crăpături au peste o mie de ani. Ăla nu stă întreg în pământ. Era bucăți și bucățele, așa era. Bine, să zic că 20% s-a mai și rupt (la excavare, n.r.).

Să fim serioși că e plin de pietre pe aici, prin Alba Iulia. Ce face? Le duce undeva într-un subsol, vin copiii, se uită la el… Îi înțeleg, e patrimoniu național și universal, nu zic că nu. Tocmai pentru asta ar fi trebuit să vină la cererea mea: „Hai să trimitem un om, dacă tot ne plătește”. Că nu sap în fiecare zi, ci o dată la două luni câte zece gropi. Nu era greu, dacă chiar îi interesa problema. Acum îi interesează că s-a găsit sarcofagul (n.red. – Muzeul susține că nu găsește respectiva cerere, iar Ion Radu Bogdan nu dorește să publice dovada că a făcut solicitarea).

– Când ați văzut că nu răspund la acel e-mail, v-ați mai consultat și cu alte autorități din județ?
– Da, în momentul respectiv aveam dosar penal pentru distrugere de sit arheologic. Directorul de la Cultură (DJCPN, condusă de Matei Drîmbărean, n.r.) a spus că nu e nevoie de autorizație ca să sap acolo, pentru că lucrările nu se supun Legii 50 (a construcțiilor, n.r.). Dar am vrut să-i arat domnului comisar-șef că am bunăvoință și fac adresă, deși legea nu-mi spune. 

– Cunoașteți că Ministerul Culturii a dat un aviz favorabil pentru extinderea cimitirului, însă doar cu condiția cercetării arheologice preventive?
– Eu nu știu asta. Asta știe primăria, că ea a făcut PUZ-ul. Dacă ar fi primit primăria așa ceva, de bună seamă mi-ar fi spus și mie și ar fi inițiat procedeul. Și eu nu văd de ce să fi cerut primăria părerea Ministerului Culturii.

– Pentru că e sit arheologic.
– Și ce dacă? Nu scrie nicăieri în lege. Da, aveți dreptate, e logic. Dar unde e legea care spune asta?

– Există legea patrimoniului.
– Discuția pe care o avem acum a fost dezbătută timp de trei ani în cadrul dosarului penal, care s-a clasat. Faptul că s-a clasat înseamnă că undeva e o fisură, altfel nu se clasa. În dosarul ăla am fost și domnul director de la Cultură (Drîmbărean, n.r.) inculpat, și eu. Din moment ce s-a clasat, argumentele noastre au fost valide.

– Acum ați făcut o solicitare pentru cercetare preventivă. Ce suprafață a rămas de cercetat?
– Nu știu, cred că în jur de 2.000 de metri pătrați. Acum, ei au prins treaba asta, dacă se poate… pe banii cuiva… Pe ai mei în niciun caz nu se va întâmpla. Nu-i cimitirul meu. Primăria trebuie să plătească această cercetare, dar nu știu nici dânșii cât au interes să plătească descărcare (arheologică, n.r.) pe un teren unde nu se va face nimic.

Pe o fâșie de 10 metri lățime nu se fac morminte (conform legii, la limita cimitirului se păstrează liberă această fâșie, n.r.), atunci de ce să faci descărcare arheologică? Noi mai avem doar vreo șapte gropi de făcut și cimitirul e gata. Deci e foarte dubioasă treaba aici și pleacă totul de la cei de la muzeu. De la un dezinteres total la un interes major, de la „nu găsim adresa” la „vai, valoare universală”. 

Ce înseamnă valoare universală? Că vin marțienii să vadă sarcofagul? Oricum eu vă invit la Alba să vedeți sarcofagul, pentru că merită să vă pierdeți un weekend. Să nu-l ratați, e valoare universală!

Ion Radu Bogdan, administratorul cimitirului:

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 6

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro